În ultimul timp, este tot mai actual citatul din piesa lui William Shakespeare ”Ceva e putred în Regatul Danemarcii” (Hamlet), dar atribuit Moldovei, nu credeți?
Manipularea se poate face tot atât de ușor în cifre, la fel ca în cuvinte. Adevărat este că în cifre, acest proces este mai complicat. De exemplu, cine știe cu adevărat câți bani au fost sustrași din cele trei bănci moldovenești? Un miliard în valută? Poate mai mult? Dar poate mai puțin? Și cum s-a făcut acest lucru: într-o singură tranșă, sau treptat?
De fapt, toate datele sunt deschise, e necesar doar să știi unde și ce analizezi.
Banca Națională a Moldovei publică lunar rapoartele privind sistemul bancar în general și pentru fiecare bancă separat. Analizând aceste date pot fi făcute concluzii interesante și pot fi găsite răspunsuri, de exemplu, la întrebări cât și când a fost scos din sistemul bancar. Accentuăm: scoase, deoarece mijloacele acordare sub formă de credite sau plasate în depozite și valori mobiliare peste hotare, nu pot fi calificate drept furate, până nu expiră termenul contractelor. Mai mult, clasificarea unor astfel de operațiuni trebuie să fie făcută de instituțiile competente.
Datele de pe 31 octombrie 2-14 arată că balanța Băncii Sociale era de 6,42 mlrd lei. Peste o lună, datele de pe 30 noiembrie 2014, arată că balanța acestei bănci a crescut până la 20,44 mlrd lei (ea a devenit ”cea mai mare” în Moldova…). Diferența este de 14,02 mlrd lei. Anume aceasta este suma în baza căreia au crescut activele Banca Socială, iar de facto sunt bani atrași și ulterior, plasați.
Astfel, în baza balanței se vede clar: banii, în sumă de până la 14 mlrd lei, au fost plasați pe parcursul lunii noiembrie. În presă au apărut mai multe informații, potrivit cărora, banii au fost scoși din țară în două zile, dar astfel de date sunt deținute doar de BNM și cei, cu care Banca Centrală s-a împărtășit. Rapoartele sunt publicate lunar, de aici putem face analize.
Cursul de schimb pentru dolarul SUA a fost de 14,9728 pentru data de 30 noiembrie. Astfel, a fost scoasă o sumă apropiată de un miliard de dolari SUA – până la 935 mil USD.
Potrivit datelor BNM, volumul de achiziționare a valutei fără numerar a fost de 1,8 mlrd USD, în echivalent, în luna noiembrie (1,45 mlrd USD în euro, echivalent). În mediu, volumul operațiunilor de achiziționare a valutei în sistemul bancar al Moldovei până în noiembrie 2014 (ianuarie – octombrie 2014) a fost de 2,68 mlrd USD, adică în mediu câte 268 mil USD pe lună. Dar, deoarece din octombrie pe piață s-au început activ speculările, în luna decembrie suma operațiunilor de achiziționare a valutei a fost de 728 mil USD, iar în total pe an (lunând în considerare recordul lunii noiembrie) – 5,21 mlrd USD. Apropos, deja în 2015 volumul de achiziționare a valutei fără numerar, a revenit la indicii obișnuiți: în primul trimestru – 788,5 mil USD, în echivalent (în mediu 263 mil USD pe lună, la fel ca în primele zece luni ale anului 2014).
Pentru cei care se ocupă de operațiuni financiare nu este un secret că există doar două modalități de a transfera banii peste hotare: transferul prin sistemul internațional SWIFT sau cash. Luând în considerare faptul că operațiunile sunt reflectate în balanță, acestea au fost transferuri prin SWIFT. De asemenea, fiecare bancă emitent a unei sau altei valute, are posibilitatea să urmărească toate operațiunile cu valuta sa. Și dacă cineva este interesat, întotdeauna poți urmări lanțul mișcărilor valutare, atunci când banii pleacă fără numerar. Anume din aceste considerente, fiecare stat (iar în ultimul timp tot mai intensiv și Moldova) pledează și promovează plățile prin virament în toate formele posibile. Acest lucru înseamnă că dacă există dorință, instituțiile competente pot cere această informație.
Analizând în ultimele luni documentele financiare publicate de Banca Națională, pot fi depistate detalii foarte interesante.
Astfel, de exemplu, Banca de Economii, doar în primul trimestru curent a câștigat profit net doar din diferența de curs de 453,72 mil lei, ceea ce reprezintă 46,6 la sută din suma profitului câștigat la diferența de curs de tot sistemul bancar (967,41 mil lei). Nicio bancă nu a raportat pierderi la această poziție.
De unde vine acest venit? Probabil, din recalcularea la cursul valutar al depozitului plasat în Banca Socială. Potrivit datelor de la 31 martie 2015, Banca Socială are un depozit interbancar de 7,92 mlrd lei în echivalent la cursul oficial al BNM. Pe când încă la 31 august 2014 mărimea depozitelor interbancare în valută, acceptate de Banca Socială era de 342,9 mil lei în echivalent (în lei – doar 160 de mii). La finele anului, această sumă a fost de 7,2 mlrd lei (la depozitele în valută) și încă 4,7 mlrd lei – la depozitele în lei, aprobate de la alte bănci.
Și deoarece doar în acest an leul s-a devalorizat cu 18,6% (de la 15.6152 lei pentru un dosar până la 18.5226), veniturile doar de la recalcularea depozitelor valutare plasate în BEM au fost de 453,72 mil lei. Dar, la grila ”profit” de la balanța BEM acești bani nu sunt reflectați, ei au fost plasați la ”alte rezerve”.
De fapt, pe diferența de curs din cauza devalorizării leului au avut de câștigat toate băncile. Doar în primele trei ani ale anului curent, 967,4 mil lei profit doar din diferența de curs (46,7% din această sumă este profitul BEM). Această sumă este cu 28,4% mai mare decât indicatorul anului trecut al tuturor băncilor. În 2014, profitul pe această poziție pe întreg sistemul bancar a fost de 753,22 mil lei, iar în 2013 – 618 mil lei.
Mai este un indicator care nu poate fi trecut cu vederea. Banca Socială a câștigat în primul trimestru curent 422,7 mil lei în calitate de rată a dobânzii la credite și împrumuturi. În mare parte acești bani au fost obținuți în luna martie (în ianuarie – februarie acest indice a fost de 18,6 mil lei). Pentru anul trecut, acest indice al băncii a fost de 320.74 mil lei.
Dacă facem calcule doar pe diferența de balanță (când în noiembrie balanța valutară a Băncii Sociale a crescut cu 14 mlrd lei), acești bani cel mai probabil au fost convertiți în valută și cel mai probabil transferați peste hotare. Acestea pot fi credite, depozite sau plasări în valori mobiliare, de exemplu. Informația amplă este deținută doar de cei care cunosc conținutul raportului companiei Kroll. Prețul plasării, de asemenea, este necunoscută. Rata pentru creditele în EUR sau USD peste hotare poate varia de la 2% la 7% anual; la depozite – până la 1%. Dar plasările în valori mobiliare pot fi foarte interesante. De exemplu, obligațiunile de stat în Rusia, care se consideră cele mai sigure, în pofida crizei și a sancțiunilor, în prezent constituie 11 -14% anual pe termen de până la un an.
Se poate presupune că venitul procentual înregistrat de Banca Socială în luna martie, este venitul trimestrial de la plasarea, în noiembrie 2014, a celor 14 mlrd de lei (în echivalent).
Pentru sistemul bancar moldovenesc este un adevărat lux scoaterea peste hotare a acestei sume. Dar pentru ca sistemul să fie funcțional, BNM cu permisiunea Guvernului a acordat băncilor cu probleme 4 mlrd lei. Aceasta a fost declarația oficială a Guvernatorului BNM, făcută în februarie curent. Care a fost suma reală acordată de BNM băncilor cu probleme, dar și pentru susținerea sistemului bancar în general, am putea afla, dar mai târziu.
Sunt cunoscute și alte cifre. Devalorizarea leului a fost treptată din ianuarie 2014 (cursul – 13,057 lei per un doar), până la finele anului cursul s-a redus până la 15,6152 lei pentru un doar. Nivelul maxim al devalorizării a fost înregistrat pe 18 februarie curent – 20,993 lei per dolar (cu un an mai devreme, pe 18.02.2014 – 13,497 lei per dolar). În acel moment (februarie 2015 față de februarie 2014) devalorizarea anuală a fost de 55,54%. Dar dacă luăm drept bază de start al devalorizării începutul anului 2014, atunci către luna mai curent acest indice a fost de 41,8% în 16 luni.
Pe parcursul acestei perioade, BNM a încercat mai activ să mențină în cadrul propus inflația, iar această devalorizare bruscă cu siguranță nu contribuia scopului propus. Și Banca Națională a început să vândă rezerve valutare. Potrivit datelor din 3 ianuarie 2014, rezervele valutare ale BNM constituiau 2,82 mlrd USD, pe data de 31 octombrie 2014 – 2,65 mlrd USD, pe data de 17 aprilie 2015 (ultimele date oficiale) – 1,74 mlrd USD. Adică în ultimele 16 luni care nu au fost pline, rezervele valutare s-au redus cu 1,08 mlrd USD (38,3 la sută); în același timp ”topirea” cea mai mare a rezervelor a revenit perioadei noiembrie 2014 – aprilie 2015 – cu 0,91 mlrd USD (34,34%).
Pe de o parte, achiziționarea en-gros a valutei în noiembrie (1,8 mlrd USD în echivalent) trebuie să reprezinte o presiune puternică asupra cursului de schimb al leului. Dar situația a fost nivelată, inclusiv, și din contul rezervelor valutare ale BNM. Cauza principală a devalorizării leului moldovenesc a fost speculația, pe care Banca Centrală a reușit să o stopeze, sterilizând administrativ masa MDL.
Dacă facem o concluzie, atunci situația poate fi văzută în felul următor:
În luna noiembrie, Banca Socială a plasat (cel mai probabil în valută) suma echivalentă de până la 14 mlrd lei (935 mil USD). Asta din mijloacele atrase de la alte bănci. Însă și Banca Socială avea propriile resurse, care la fel ar fi putut crește suma plasării. Din balanță este vizibil că pe 31 octombrie, la rubrica ”Alte active”, Banca Socială avea raportate doar 60,6 mil lei. Pe data de 30 noiembrie 2014, atenție!!!!, această sumă era deja de 17,85 mlrd lei. Dacă facem un calcul că balanța valutară a crescut într-o lună cu 14,02 mlrd lei (mijloace obținute de la alte bănci), care cel mai probabil au fost reflectate în rubrica ”Alte active”, atunci diferența ar fi de 3,83 mlrd lei. Anume această sumă de lichiditate proprie putea fi operată de Banca Socială. Astfel, suma plasamentului poate totaliza 17,85 mlrd lei. La cursul BNM din noiembrie 2014 ar însemna 1192,2 mil USD. În același timp nu putem vorbi despre faptul că toți acești bani au fost lei, care au fost convertiți, în bănci există și resurse valutare. Dar cea mai mare parte, se pare, au fost totuși convertiți.
Dar, să revenim la noiembrie 2014. O achiziție atât de mare de valută (într-o lună, 1,8 mlrd USD în echivalent, pe tot sistemul) trebuia să ducă la devalorizarea bruscă a leului, care a fost ”asigurată” semnificativ din contul vânzării rezervelor BNM. Însă, Banca Centrală nu a putut stopa dispoziția speculativă. În același timp, fără lei sistemul bancar ar fi fost deshidratat și BNM a acordat pentru susținerea celor trei bănci problematice 4 mlrd lei (despre care a vorbit Guvernatorul BNM, deși în realitatea suma ar putea fi mai mare). S-a anunțat despre demararea unei anchete, despre intenția de a identifica și pedepsi vinovații, dar cel mai important este readucerea banilor în țară.
Luând în considerare ultimele evenimente, cele 14 mlrd lei scoase din țară (dacă nu sunt luate în calcul mijloacele proprii ale Băncii Sociale) trebuie să fie readuse și, se pare, probabilitatea întoarcerii lor este foarte mare, chiar până la alegerile locale, care vor avea loc pe 14 iunie. Poate, în sumă deplină, sau poate parțial.
Sistemul public al Moldovei trece, în prezent, un test al supraviețuirii. Finanțarea externă a fost stopată pe toate direcțiile. Cel puțin până când nu se va vărsa sângele cuiva, sau banii vor fi returnați. Subiectul continuă să fie unul fierbinte, de aceea pedepsirea cuiva este inevitabilă. În caz contrar, Moldova în calitatea ei de stat suveran, care beneficiază de susținere politică și financiară în asociere cu Uniunea Europeană, poate avea un viitor deloc luminos. Și asta e puțin spus.
Șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat deja că din cauza situației din sectorul bancar, Moldova a pierdut 1,8 mil euro de la Uniunea Europeană, care nu au ajuns în bugetul moldovenesc îndată după ce s-a aflat că din țară au fost scoase aproape un miliard de dolari. Și acești bani – 1,8 mlrd euro – nu vor mai fi compensați, adică nu vor mai fi planificați pe viitor nici într-un proiect. Dar și proiecte ar putea fi să nu mai fie, dacă țara nu va trece testul la transparență, a sistemului politic, financiar, de drept, anticorupție sau judiciar.
Astfel, probabilitatea readucerii celor 14 mlrd lei în țară este destul de mare. Și admitem că mai aproape de alegerile locale acești bani vor reveni în Moldova. Băncile cu probleme vor face decontările reciproce și vor returna creditele primite de la BNM și chiar există posibilitatea ca BNM să-și suplinească, la rândul său, rezervele valutare. Dar înseamnă asta oare că balanța va fi restabilită?
Pe 30 noiembrie 2014, cursul BNM era de 14,9728 lei pentru un dosar. La finele lunii aprilie – 18,5226. Contra 14 mlrd de lei în luna noiembrie puteau fi achiziționate 935 mil USD, pentru ca în luna mai de la vânzarea valutei să obții 14 mlrd lei este nevoie de 757 mil USD. Reiese că doar la diferența de curs, această sumă a adus venit ten de aproape 180 mil USD, sau 3,3 mlrd lei la cursul curent.
Și dacă luăm în calcul faptul că banii plasați peste hotare la finele primului trimestru curent au adus Băncii Sociale venit de peste 400 mil lei (din ceea ce a fost reflectat în balanță), atunci în toată perioada (6-8 luni) acești bani au adus aproape 1 mlrd lei. Cu alte cuvinte, chiar dacă banii vor reveni în țară (iar ei trebuie să revină) venitul adus de ei în 6-8 luni este de aproape 230 mil USD (peste 4 mlrd lei).
Toată această matematică este construită exclusiv pe informații deschise și publice. Iar la întrebarea despre rolul figurilor de șah în acest joc – cine este regina, cine este nebunul sau pionul – trebuie să răspundă organele competente. De-ar fi dorință politică. Până astăzi nu se vede mare dorință, având în vedere că Parlamentul a secretizat concluziile ședinței extraordinare, la fel cum a secretizat raportul companiei Kroll.
Într-un final, puternica lovitură a revenit economiei Moldovei. Speculațiile valutare au dus la faptul că BNM a sterilizat brusc masa monetară. Asta la rândul său a dus la reducerea cererii pentru valorile mobiliare de stat și la creșterea ratei pentru acestea până la 20% anual. Și, în final, la încheierea programului de creditare, deoarece băncilor le este mult mai convenabil să investească resursele libere în VMS sub un procent atât de mare, decât să acorde credite.
Economia Moldovei stagnează. Companiile au încetat să se mai dezvolte. Prețurile cresc. Populația calculează pierderile. Readucerea banilor (cu vânzarea ulterioară a valutei) ar trebui să redirecționeze situația în direcția opusă, să reducă ratele și să consolideze MDL, și între timp – încrederea UE și SUA în Moldova, ca stat orientat spre valorile europene.
Sursa: infomarket.md
