Cum ar trebui să arate “Programul de Educație Financiară pentru Diasporă”

Sistemul Standard & Poor’s din 2015 intitulat Educaţie Financiară în Lume a arătat că în România doar 22% din cei intervievaţi au un nivel acceptabil de educaţie financiară, spre deosebire de Danemarca sau Suedia, unde vorbim de un procent de 71%. Asta înseamnă că în România, oamenii ştiu prea puţine despre cum să îşi administreze banii pe care îi au, cum să ia decizii informate când vine vorba de investiţii, ipotecă sau pensii private. De aceea ei fac uneori alegeri păguboase pentru buzunar şi greu de îndreptat.

Educaţia în acest sens devine necesară cu atât mai mult cu cât instituţiile financiare îşi inovează şi digitalizează gama de produse. Cel mai bine simt asta românii care pleacă la muncă în străinătate. Pe lângă bariera de limbă care este un impediment major, ei vin de acasă obişnuiţi cu un sistem mai învechit şi lipsiţi de obişnuinţa de a căuta şi învăţa despre părţile bune ale digitalizării.

Credem că este nevoie de educaţie financiară în diaspora pentru adulţi, nu doar pentru copii. În condiţiile în care aceştia contribuie substanţial la economia României prin investiţii şi banii trimişi acasă, ei trebuie să ştie care sunt cele mai bune metode de a-şi administra banii.

Principalele lucruri pe care le vizează Programul de Educaţie Financiară pentru Românii din Diaspora sunt:

1.Informaţii despre sistemul bancar din ţara adoptivă – în Marea Britanie de exemplu, românii îşi pot deschide un cont bancar relativ uşor şi este recomandat să facă asta. De exemplu, un cont bancar basic le poate permite românilor să retragă bani de la un ATM şi să facă diferite tranzacţii. Contul bancar basic nu îţi oferă foarte multe opţiuni, dar este suficient pentru operaţiuni simple. Dacă vrei să faci un împrumut ca român în Anglia sau să ai un card de credit la banca respectivă va fi nevoie de un cont bancar cu mai multă liberate de mişcare: un current account;

2.Cum funcţionează cardul de debit, cardul de credit şi plăţile contactless – Potrivit unei companii de servicii financiare nebancare din România, doar unul din doi români ştiu ce este un card de debit sau ce înseamnă perioada de graţie în cazul unui card de credit. Mulţi dintre aceştia nu ştiu care este diferenţa dintre cele două. Atunci când ajung în străinătate, unde gradul de bancarizare şi digitalizare este cu mult mai ridicat, românii cad în capcana împrumuturilor urgente sau depăşirii perioadei de graţie;

3.Informaţii despre credite şi credit scoring;

4.Transfer internaţional de bani online;

5.Internet banking si mobile banking;

La un asemenea program trebuie să contribuie nu doar spaţiul privat, cât şi organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile responsabile de relaţia cu diaspora românească – Ambasade şi Ministerul Afacerilor Externe, respectiv parlamentarii aleşi de diaspora.

Atât Preşedintele României, Klaus Iohannis, cât şi Premierul Dacian Cioloş au evidenţiat cât de importantă este contribuţia diasporei pentru economia şi cetăţenii români rămaşi acasă. Dacă lucrăm împreună, vom avea cu toţii de câştigat.

Autor: Elena Grapă / capital.ro

In this article


Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.