Evoluția politicii monetare este determinată de evoluția sistemului monetar și de evoluția gândirii economice.
Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare (BNM) influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice. [1] Teoria politicii monetare, precum și practica internațională, cunoaște următoarele tipuri de obiective finale:
- creșterea economică durabilă;
- ocuparea deplină a forței de muncă;
- stabilitatea prețurilor;
- stabilitatea ratelor dobânzii;
- stabilitatea externă (stabilitatea cursurilor de schimb valutar și sustenabilitatea balanței de plăți);
- stabilitatea sistemului financiar și alocarea optimă a fondurilor (resurselor) financiare. [1]
Cursul de schimb sau cursul valutar în această direcție este prețul la care moneda națională se schimbă cu o altă monedă şi reprezintă rezultatul raportului dintre cerere şi ofertă. Prin cerere se înţelege cantitatea de valută achiziţionată la un moment dat pe piaţa valutară şi la diferite valori ale valutei. Cursul de schimb este determinat de o suită de fenomene economice, politice şi sociale proprii fiecărei ţări emitente de monedă. De asemenea economia mondială exercită o influenţă importantă asupra evoluţiei cursului de schimb. Fiecare ţară menţionează o serie de elemente în ceea ce priveşte modul de definire a valorii monedei, tipul de curs practicat, modalitatea de contare a valutelor în moneda naţională, autorităţile care stabilesc şi supraveghează cursul valutar etc. [3]
Astfel, cum acest proces joacă un rol important în domeniul economic mai cu seamă în crearea şi dezvoltarea sectorului antreprenorial, statului i se atribuie obligaţia de a crea acţiuni concrete si stimulative de atragere necondiţionată a investiţiilor.
Fluctuaţiile înregistrate de moneda naţională în primul trimestru al anului 2015, reprezintă un pericol pentru multe domenii de activitate economică. Acestea sunt reprezentate în graficul ce urmează, datele preluate de pe www.bnm.md:
În urma acestor rezultate, nenumărate întreprinderi mici si mijlocii pot să-si sfârșească activitatea, din motiv că nu pot face faţă surprizelor oferite de cursul de schimb. Drept exemplu ar servi activităţile de comerţ, producere, etc. care desfășoară activitate de cumpărare-vânzare zilnică. O astfel de fluctuație mai devreme sau mai târziu duce la faliment.
Acest rezultat este posibil din anumite motive, agenţii economici, stabilesc anumite contracte de activitate care delimitează acţiunile partenerilor prin cantitatea zilnica livrată la preţul stabilit în contract. Respectiv rezultatul pare a fi desluşit fără prea mult efort, deoarece realizatorul final este orientat să obţină preţul cel mai mic de achiziţie. Din cauza acestor instrumente instabilitatea monedei naţionale duce direct la lichidarea activităţii unor agenţi economici pe o anumita perioada de timp. Pe de alta parte poate servi drept cale de izbândă prin instabilitatea preţurilor.
În unele dintre cazuri Republica Moldova, înregistrează o experienţă nouă în care se înregistrează şi instabilitatea preţurilor, din aceasta putem realiza impactul negativ pe care îl înregistrează instabilitatea monedei naţionale cu particularitatea că se transmite foarte puțin atunci când leul se apreciază și aproape dublu când moneda națională se depreciază. [2] Aceste acţiuni afectează la rândul său consumatorul final şi cantitatea de marfa consumată.
Astfel, stabilitatea schimbului valutar reprezintă o unealtă importantă în atragerea şi stimularea investitorilor, care permite planificare pe termen scurt şi lung a activităţii economice. La fel este şi un stimulant de consum sănătos, care permite dezvoltarea relaţiilor de câştig-câştig în raport cu consumatorii finali.
Autor: Dmitri Popa,
Doctorand, Economie Mondială. Relații Economice Internaționale. USM
