Expert-Grup: După 4 ani de la frauda bancară, continuăm să avem mai multe întrebări decât răspunsuri

224 0

La patru ani distanță de la decizia guvernului de a garanta creditele de urgență acordate de BNM unor bănci insolvabile, o serie de întrebări continuă să planeze asupra fenomenului pe care îl cunoaștem drept „furtul miliardului”. După mai multe investigații cunoaștem că, deși s-a încercat imprimarea ideii unei conjuncturi economice regionale nefavorabile, totuși criza a fost rezultatul unei fraude bancare imense cu sustragerea efectivă a banilor din mai multe bănci. Mai mult ca atât, aceasta nu a fost un eveniment izolat, o serie de acțiuni bine definite fiind întreprinse pe parcursul mai multor ani.

Lipsa de coordonare dintre instituțiile de stat, combaterea defectuoasă a spălării banilor, precum și disputele politice de la acel moment, au fost doar câteva din elementele ce au permis devalizarea a trei bănci și deturnarea unor fonduri de ordinul miliardelor de lei de către factori rău-intenționați. În rezultatul acestor acțiuni, nota de plată este una destul de mare – peste 13 mlrd. MDL puse pe umerii plătitorilor de taxe, scăderea puterii de cumpărare a leului cu circa 30% și lichidarea a 3 bănci dintre care una de stat.

De asemenea, frauda bancară a generat și o serie de costuri indirecte, materializate prin încetinirea activității economice, deteriorarea climatului investițional sau reducerea încrederii în instituțiile de stat. Ulterior au fost demarate o serie de reforme menite să fortifice rezistența sectorul bancar și să prevină repetarea unor asemenea evenimente. În ciuda acestui fapt, lipsa de consistență între diferite acte legislative indică în continuare existența unor posibile riscuri de utilizare a fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile.

În cadrul evenimentului a fost readusă în discuție și problema prejudiciului cauzat de frauda bancară. „Convenționalul miliard nu a fost definit cu exactitate”, susține Eugen Ghilețchi, economist în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și coautor al studiului. „Prejudiciul direct aplicat bugetului țării ca urmare a acordării creditelor de urgență este de 13,34 mlrd. MDL în obligațiuni, cu o dobânda adițională de 11,1 mlrd. MDL. De la momentul convertirii garanției în datorie publică deja am achitat 1,49 mlrd. MDL pentru deservirea acestei datorii, iar din procesul de lichidare am recuperat doar 0,43 mlrd. MDL”.

Expertul menționează că nu se depun eforturi pentru stingerea anticipată a datoriei ce derivă din frauda bancară. Acest fapt ar diminua presiunea pe plătitorii de impozite, fiind totodată și un mesaj clar pentru cetățeni că autoritățile fac tot posibilul pentru a recupera fondurile delapidate. La moment, nu există claritate nici privind venitul obținut din înstrăinarea acțiunilor blocate și ulterior anulate de către BNM. Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci menționează că până la 2 mlrd. MDL urmează să fie încasate din vânzarea pachetelor de acțiuni blocate și anulate de BNM, în timp ce valoarea de piață a acestor acțiuni nu depășește 1,2 mlrd. MDL.

Dumitru Pîntea, economist în cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup susține că „Un efect complementar crizei a fost demararea procesului de reformă a sectorului bancar după modelul celor mai bune practice internaționale. Imediat după fraudă au fost întreprinse măsuri de stabilizare a situației fapt ce au permis reluarea cooperării cu principalii parteneri externi și au reușit să prevină o panică a deponenților, să ofere suport monedei naționale și să asigure accesul statului la resurse financiare externe.

Odată cu adoptarea Legii privind redresarea și rezoluția băncilor, în legislația națională au fost transpuse instrumente noi de intervenție în caz de criză, iar noua lege bancară fortifică competențele de supraveghere și reglementare a regulatorului, precum și modul în care se desfășoară activitatea bancară. Nu în ultimul rând, acțiunile de reformă țintesc consolidarea stabilității și rolului sistemului financiar pentru economie și întreaga societate, cu accent pe gestionarea adecvată a riscurilor, prevenirea elementelor destabilizatoare și fortificarea încrederii populației”.

La finalul evenimentului, experții au reiterat importanța recuperării cât mai urgente a fondurilor dilapidate și achitarea anticipată a datoriei, deservirea căreia va continua să crească în următorii ani. De asemenea, a fost propus instituirea unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor delapidate. În cele din urmă, un imperativ devine ajustarea integrală a legislației pentru a nu permite băncilor insolvabile să beneficieze de garanții din partea statului și renunțarea la inițiativele ce ar permite legalizarea fondurilor cu proveniență dubioasă, inclusiv a celor rezultate urmare fraudei bancare.

Sursa: Expert-Grup

In this article


Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.