După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, compania OMV Petrom a identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc, iar aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, se arată într-un reportaj difuzat vineri de Euronews.
Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai semnificative decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene, explică Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, citată de Euronews.
Şi Ucraina vecină a sperat că va reuşi să găsească noi zăcăminte de hidrocarburi în platoul ei continental, dar, odată cu anexarea Crimeii de către Rusia, acest vis s-a sfârşit.
România obţine din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar, iar în condiţiile în care încrederea în partenerul rus scade tot mai mult, noile zăcăminte offshore s-ar putea dovedi vitale, notează Euronews.
În opinia profesorului Silviu Neguţ, unul dintre cei mai apreciaţi experţi români în geopolitică, România poate deveni nodul energetic al Uniunii Europene, cu condiţia depăşirii unui obstacol, şi anume „acţiunea agresivă a Rusiei pentru a controla toată energia în regiunea Mării Negre„. „Cred că Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze ca un bloc regional unit. Aceasta este singura soluţie„, punctează profesorul Neguţ, citat de postul european de ştiri.
După ce Rusia a abandonat proiectul gazoductului South Stream, UE caută alternative de aprovizionare cu gaze, printre variantele avute în vedere numărându-se un gazoduct care să traverseze Turcia şi dezvoltarea transportului de gaze naturale lichefiate între Georgia şi România prin Marea Neagră. Dar România încă mai are de lucru pentru a finaliza interconectarea reţelei sale de gazoducte cu cele ale Bulgariei, Ungariei şi Republicii Moldova. Comisia Europeană insistă asupra nevoii de a realiza gazoducte cu flux invers pentru ca Europa să fie protejată de capriciile Rusiei.
Pe de altă parte, Euronews notează că România a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este reducerea consumului de energie, dând exemplul programelor deja demarate, precum reabilitarea termică a blocurilor din Bucureşti sau „revoluţia verde” ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.