Stas Madan: Bugetul se scufundă sau un deja vu 2009

Cîteva zile în urmă am aflat din datele publicate de către BNM că datoria externă a Moldovei s-a redus pentru prima oară din ultimii 13 ani cu 178,5 mil. USD pînă la 6,5 miliarde USD.

Ar fi asta un motiv de bucurie dacă realitățile cifrelor din buget ar arăta o creștere sustenabilă a veniturilor și respectiv posibilitatea de a ne descurca fără de asistența externă. Însă cum propoziția de mai sus este departe de adevăr, rămînem cu cealaltă explicație: Republica Moldova s-a pomenit în situația unui acces îngrădit la finanțări externe ieftine din cauza nerespectării programelor de reforme asumate, dar și a lipsei de transparență și a capacităților instituționale.

Între timp, presiunea pe execuția bugetară este uriașă. Deși nu avem datele pe colectările la buget din primele 2 luni ale anului, scăderea importurilor cu 22% din această perioadă au provocat o gaură semnificativă în articolele de venituri, pe care nici deprecierea Leului nu o poate acoperi. Cu un acces limitat la asistența externă, unica opțiune a Ministerului Finanțelor de a acoperi golurile rămîn Valorile Mobiliare de Stat (VMS).

Însă și la acest capitol costul finanțărilor a crescut vertiginos în ultimele luni, iar explicația se regăsește în majorarea ratei de bază cu 10 puncte procentuale în decursul lunilor decembrie – februarie, ca rezultat al înăspririi politicii monetare de către BNM în vederea stabilizării procesului de devalorizare a Leului. Or, pe lîngă creșterea ratelor la credite și depozite, unul din efectele majorării ratei de bază este și modificarea ratelor la VMS, iar experiența din RM arată că ratele la VMS se ajustează mult mai rapid la noile realități monetare comparativ cu ratele la depozite și credite.

evolutia ratelor efective VMS

După cum poate fi desprins din figura de mai jos costul pentru finanțarea deficitului din surse interne a crescut exorbitant, punctul maxim atins fiind chiar ultima lună cînd ratele la VMS de 3 și 6 luni (cel mai des utilizate) au ajuns la un cost de 20%. Din memoria mea o rată mai mare cu care să se fi împrumutat statul decît Martie 2015 a fost doar în…Aprilie 2009 (25-26%). Sună a un fel de Deja vu.

Este de consemnat că ratele la depozitele noi atrase de la începutul anului au crescut într-o proporție mai mică, în luna Martie băncile făcînd promovare la unele produse de depozite cu rate medii de 15%.

Ce rezultă din asta? Un business frumos făcut de bănci cu statul ca client fidel și fără de alternative. Or, logica e simplă: atragi resurse cu 15% de la populație și le plasezi în valori mobiliare de stat cu 20% – cu risc minim și fără mare efort.

Astfel, statul intră într-o concurență directă neloială cu mediul de afaceri pentru resursele bancare, iar cei din urmă se descurcă ca de obicei – individual și fără vreun suport.

Dacă în perioada următoare nu au loc careva schimbări este greu de imaginat cum va rezista atît bugetul (să nu uităm și de creditele BNM garantate de Guvern), cît și populația cu agenții economici pe de altă parte. Iar schimbarea realistă posibilă de realizat este evident semnarea unui nou Acord cu FMI și nu neapărat doar pentru asistența financiară acordată, care este și ea vitală, dar mai ales pentru obligarea asumării de a realiza unele reforme de către acest Guvern, care la moment pare dintr-un alt film.

Autor: Stas Madan
Sursa: madanstas.blogspot.com

In this article

Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.