Începînd cu a doua jumătate a anului 2013 asistăm la o depreciere continuă a monedei naționale față de principalele valute de referință. Factorii ce au stat la baza deprecierii sunt diverși și au revalat mai mult sau mai puțin de la o perioadă la alta:
- Intervențiile valutare ale BNM de retragere de valută din piață din vara anului 2013
- Aprecierea dolarului pe piețele internaționale, factor ce s-a manifestat pe tot parcursul anului 2014
- Reducerea în 2014 a intrărilor de valută din Exporturi și Remitențe, cu precădere în ultimul trimestru al anului, dar și reducerea activității investiționale
- Tranzacțiile suspecte din noiembrie 2014 a celor 3 bănci ajunse sub Administrarea Specială a BNM (BEM, Banca Socială și Unibank) în urma cărora a fost retrasă din piață și transferată peste hotare o sumă uriașă de valută
Însă pe lîngă factorii sus menționați, extrem de interesant se prezintă și comportamentul populației în conjunctura dată:
- A stimulat cumva acest comportament căderea leului?
- A fost acest comportament rațional?
- Cum putea interveni BNM pentru a schimba tendințele?
Pentru a da o expresie cantitativă acestui comportament am analizat dinamica soldului Depozitelor la termen a persoanelor fizice din sectorul bancar, comparînd evoluția plasamentelor în monedă națională cu cele în valută. După cum se desprinde din graficul de mai jos, în ultimul an tendința de creștere a depozitelor populației în valută și de descreștere celor în monedă națională este evidentă. Dacă în primele 8 luni ale lui 2014 acest proces a fost unul lent, ca și deprecierea leului de altfel, din toamna lui 2014, trendul dat s-a accentuat considerabil. Astfel, de la 1 ianuarie 2014 pînă la 31 ianuarie 2015 depozitele în Lei au înregistrat un recul de 1,06 miliarde Lei (-7,2%), în timp ce depozitele în valută au avut o creștere spectaculoasă de circa 5 miliarde de Lei (44,7%). Din aceste cifre putem consemna că:
- Majoritatea cetățenilor ce și-au deschis depozite noi în 2014 au făcut-o în valută
- O parte importantă din deponenți au migrat cu economiile de la Lei la Valută.
Prin urmare, răspunsul la prima întrebare este afirmativ: populația, în special ultimele 4 luni, a fost un purtător adițional de cerere de valută ce a stimulat devalorizarea Leului. De altfel, despre accentuarea fenomenului de trecere a depozitelor în valută de către populație a vorbit și Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.
Urmare a tendințelor descrise mai sus, economiile populației în valută au ajuns să dețină o pondere mai mare comparativ cu economiile în Lei, ceea ce reprezintă un semnal clar de pierdere a sentimentului de încredere în moneda națională.
Valutizarea depozitelor – o evoluție logică
În general, alegerea menținerii plasamentelor în valută sau monedă națională este influențat de 2 factori dominanți:
- Ratele dobînzilor oferite de băncile comerciale și
- Evoluția ratei de schimb a Leului față de principalele valute de referință
Din dinamica comparativă a ratelor medii lunare ale dobînzilor atrase de la persoanele fizice și rata de schimb MDL / USD, putem deduce că răspunsul la întrebarea a doua este la fel afirmativ: concetățenii noștri deponenți au dat dovadă de un comportament rațional. Or, în condițiile în care diferența dintre dobînzile în Lei și Valută nu au avut deviații semnificative, iar Leul s-a depreciat: mai întîi încet, dar sigur, apoi galopant, era absolut firesc ca populația să dea preferință depozitelor în valută, atît prin prisma profitabilității, cît și a prudenței și siguranței.
Fenomenul de valutizare a plasamentelor populației a început să fie vizibil din lunile august –septembrie. Mulți din deponenți au stat oarecum în așteptare, însă văzînd că ratele la depozitele în Lei nu se modifică mai semnificativ în sensul creșterii, iar moneda națională nu dă semne de revenire, au decis să se orienteze către valută, iar aceste acțiuni au contribuit la creșterea cererii de valută și implicit la accentuarea ritmului de depreciere a Leului. Chiar dacă în luna ianuarie, ratele medii la depozitele atrase în Lei au crescut cu un punct procentual (pînă la 9,09%), nivelul de depreciere era mult mai pronunțat pentru a stopa procesul.
Ce putea face BNM
În final răspundem și la ultima întrebare: cum putea interveni BNM pentru a schimba trendurile?
Iar răspunsul e simplu: BNM putea să majoreze rata de bază mult mai devreme, fapt ce ar fi dus la creșterea ratelor la depozitele în lei și la temperarea ritmului de depreciere a monedei naționale prin reducerea cantității de lei aflate în circulație.
Din acest punct de vedere, Banca Centrală nu a dat deloc dovadă de spirit de anticipație, iar argumente de a majora rata de refinanțare a avut destule.
- Oare nu era evident încă din primăvara anului 2014 după începerea Războiului din Ucraina că relațiile comerciale cu partenerii din Est se vor răci?
- Oare politica restrictivă a Federației Ruse față de migrații noștri încă de la începutul anului trecut nu constituia un argument?
- Sau embargoul rusesc la fructe și legume instituit în iulie?
- Sau pur și simplu tendința de apreciere a dolarului pe piețele externe….
Înăsprirea bruscă a politicii monetare din ultimele 2 luni prin majorarea succesivă a ratei de bază cu 10 puncte procentuale de la 3,5% la 13,5% reprezintă o aterizare dură și forțată pentru economie. Este adevărat că menținerea de către BNM a unei politici monetare ultra-relaxate pe un termen îndenlungat a favorizat creșterea economică din 2013 și chiar 2014, doar ca creșterile date au fost cantitative, nu și calitative, iar cel puțin pentru anul curent urmează să vină nota de plată pentru o parte din acele creșteri….
PS: Cat despre caderea si renasterea Leului din ultima saptamina, într-adevar elementul de panica persista, însă e vorba de o panica foarte abil indusa…iar unii își numără profiturile fabuloase….
Autor: Stas Madan
Sursa: madanstas.blogspot.com