Sveatoslav Mihalache: Guvernatorul „deschide” cortina

mihalache_sveatoslav
Sveatoslav Mihalache, dr. în economie

După două luni de tăcere în care tot mecanismul nostru economic, întreaga piață valutară, sectorul financiar-bancar și toți cetățenii acestei țări, prinși de un curent de instabilitate, au asistat cu sufletul la gură la cele mai spectaculoase salturi depriciative ale leului din ultimul timp, iată că Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, apare în fața presei blând și smerit ca un mielușel și ne prezintă starea de lucruri ca într-o conferință ordinară de lucru. Asta – în timp ce ar fi trebuit să ofere până acum alte zeci de conferințe extraordinare în care ar fi explicat starea de lucruri și ar fi calmat spiritele. Nu a făcut-o. Poate – din frică, poate – din precauție. Dar iată că acum trage cortina și se prezintă în fața presei, dar și în fața Leului, care, istovit, pare a nu se mai supune niciunei dresuri și este cu totul absent față de discursul Guvernatorului BNM, bine pus la punct de specialiștii în politici monetare de la BNM.

Așadar, pe ce se pune accentul în acest discurs? Pe faptul că economia și, odată cu ea, nivelul de trai al cetățenilor dar și leul slăbit au fost puse pe brânci? Ați mai vrea voi! Din cele spuse de Draguțan putem deduce că, chiar dacă ar exista vreun risc major pe piața noastră financiar-bancară, acesta ar fi riscul inflaționist și BNM va fi nevoită să recurgă la noi majorări ale dobânzii de bază, acțiune ce va cataliza o nouă creștere a dobânzilor la credite. Acest pas ar prezenta și avantaje, dar și dezavantaje. Din păcate, guvernatorul reliefează doar un singur aspect pozitiv, menționând că dobânzile afișate de băncile comerciale vor deveni mai atractive. În ceea ce privește partea negativă a acestor acțiuni, ea urmează să cuprindă o serie întreagă de efecte: pe lângă creșterea dobânzilor, va crește rata de creditare; rata de creditare înaltă va lovi direct în activitatea agenților economici prin reducerea productivității; iar productivitatea scăzută va influența direct valoarea Produsului Intern Brut (PIB) și Bugetul.

Însă Guvernatorul BNM preferă să treacă cu vederea aceste scenarii și se grăbește să confirme că la sfârșitul anului trecut Banca Națională a finanțat „triada” – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – cu suma de 4 mlr de Lei, „uitând” să amintească de intervenția de la începutul acestui an, când BNM le-a mai finanțat cu 2,5 mlrd de Lei.

Mai pe scurt, uSHor-uSHor trece peste toate problemele grave și ajunge să vorbească despre piața valutară. Iar aici Draguțan chiar că își dă o prea mare importanță, de parcă orice cuvânt de-al lui ar putea influența evenimentele de pe acest segment, în care lucrurile demult sunt lăsate în voia sorții. Importanța pe care și-o dă Draguțan poate fi etalată cu cea a unor personalități importante din sectorul finaciar modial, cum ar fi Alan Greenspan, Jean-Claude Trichet, Ben Bernanke sau Mario Draghi. Drăguțan spune, nici mai mult nici mai puțin, că la casele de schimb valutar se pot cumpăra lesne Dolari și Euro.

Din păcate, de câteva săptămâni realitatea este cu totul alta. Este dificil să cumperi Dolari sau Euro la un curs afișat de casele de schimb, cursul real de vânzare fiind cu mult mai ridicat. BNM a recurs la măsuri administrative folosite în 1998 și 2002, atunci când a rugat „respectuos” băncile comerciale și casele particulare de schimb valutar să afișeze un curs identic pentru a calma spiritele și a generat, de fapt, un vid pe piața numerarului, iar cursul real era cu un leu mai mare decât cel afișat.

Analizând atent prestația Guvernatorului, arsenalul lui de argumente, te convingi că el n-a pierdut nicio ocazie pentru a se deculpabiliza și a concentra atenția presei asupra șocurilor externe, atunci când a vorbit despre deprecierea Leului. În realitate, factorul extern a influențat această depreciere doar în proporție de 30%. Solicitat de jurnaliști să se oprească mai mult la această problemă vitală, Guvernatorul BNM a vorbit aluziv și cu zâmbetul pe buze despre o posibilă criză economică, spunând că populația va fi nevoită să se adapteze acestor probleme. (Leul continuă să se deprecieze. „Intrăm într-o criză profundă…”).

El a confirmat că BNM a efectuat intervenții valutare atât în decembrie 2014, cu o sumă de 420 de milioane de Dolari SUA, cât și în ianuarie 2015, cu o sumă de 137 de milioane de Dolari SUA. Astfel, rezervele valutare ale BNM în lichidități internaționale au atins un nivel minim admisibil. Din această cauză, BNM nu mai poate efectua vânzări de valută. Și aici cercul s-a închis. Dați-mi un milliard de Dolari și voi întoarce Leul la cota lui de acum un an.

Dacă BNM și-ar fi exercitat funcțiile sale în regim normal, mai cu seamă în ceea ce ține de activitatea băncilor comerciale, care au început să aibă probleme încă din anul 2009, rezervele valutare ale țării ar fi rămas intacte. Și nu ar fi fost nevoie de asemenea declarații inepte. Toate acestea ne fac să credem că exploziile declanșate în sectorul bancar vor avea urmări grave în sectorul real al economiei. Republica Moldova se află în pragul unei crize economice profunde asemănătoare celei din 1998. Iar responsabilitatea pentru această criză cade pe umerii BNM, ai Ministerului Economiei și ai Ministerului Finanțelor. Lucrul acesta este evident după „deschiderea cortinei”. Tocmai din acest motiv a și încercat Guvernatorul să le camufleze sub o perdea de fum în care a transformat acea conferință de presă în care a jucat rolul unui miel nevinovat. Dar, s-ar putea să aibă soarta mielului evanghelic.

sursa: deschide.md

autor: Sveatoslav Mihalache

In this article

Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.