Echipa economică a Institutului de Politici și Reforme Europene (IPRE): „Conform calculelor BNM, inflaţia va înregistra 9.3 la sută în anul curent şi 11.6% la anul. Ultima oară când economia Moldovei a resimţit o astfel de inflaţie a fost în perioada premergătoare recesiunii globale din 2008.
Atunci, motivele erau în totalitate de ordin extern, în afara controlului autorităților. Acum însă acestea sunt determinate de motive interne ca urmare a unei politici stâlcite, dar şi a fărădelegilor de proporții exagerate din sistemul bancar, care au generat devalorizarea masivă a leului şi, implicit, creșterea preţurilor la produse, o mare parte a bunurilor consumate fiind de import.
Anticipăm o criză bugetară de proporţii cu posibile neplăţi ale salariilor şi pensiilor, şi o recesiune în întreg sistemul. În astfel de condiţii răspunsul cel mai eficient al unei bănci centrale este să pună în aplicare o politică monetară expansionistă (contra-ciclică). În plus, sistarea finanțărilor externe va impune o rectificare a bugetului, autorităţile fiind nevoite să recurgă la o politică fiscală restrictivă, ceea ce oferă un impuls adițional BNM-ului să promoveze o politică monetară de susținere a economiei, menţinând o rată joasă a politicii monetare. Luând în considerare rolul băncii centrale în susținerea unei economii, întrebarea la care ar trebui să răspundă momentan conducerea BNM este următoarea: are sens economic țintirea unei inflații de 5%, cu costul sugrumării agenților economici, în condițiile în care presiunile inflaționiste se trag din deprecierea leului si majorarea masei monetare, ca urmare a creditelor oferite de către BNM?
Urmează o perioadă extrem de complicată, când creşterea şi stabilitatea anilor 2012-2014 se vor lăsa aşteptate pentru cel puţin 2-3 ani. Agenţii economici vor întâmpina dificultăţi enorme în accesarea finanţării, rata medie a creditelor ar putea să atingă peste 30%. De aceea, este bine să ţinem cont de economiile de care dispunem şi, mai ales, să fim raţionali în cheltuieli. Iar pentru autorităţi sugerăm restabilirea cât mai urgentă a relaţiilor cu partenerii de dezvoltare pentru a asigura un influx de valută şi recuperarea fondurilor sustrase ilicit din sistemul bancar, cu tragerea la răspundere a persoanelor responsabile.
La sfârşitul lunii august, media suficienţei capitalului ponderat la risc în sistemul bancar era de 19,96%. La Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank indicatorul respectiv constituia 16,5%, 16,5% şi, respectiv, 16,8%, iar la Banca de Economii – 17,8%. Cel mai mare indicator al suficienţei capitalului ponderat la risc l-a avut BCR Chişinău – 120,2% şi Eurocreditbank – 120%. Băncile prezintă lunar rapoarte referitor la calculul mărimii capitalului normativ total, activelor ponderate la risc şi coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc în conformitate cu cerinţele actelor normative ale BNM aferente raportării. Activele ponderate la risc sunt activele băncii şi unele conturi condiţionale (ce reprezintă un risc pentru bancă) care se clasifică în categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponderea riscului atribuită unui anumit activ sau unui cont condiţional determină procentul activului dat care se sumează cu toate celelalte active ponderate la risc pentru a determina suma totală a activelor ponderate la risc ale băncii.
Notă: Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) este o asociaţie obştească neguvernamentală, apolitică, ce promovează valorile europene, inclusiv democrația, drepturile omului și statul de drept în Republica Moldova. Scopul IPRE este dezvoltarea și promovarea unor noi idei de politici care ar asigura servicii publice de o calitate mai înaltă, o societate mai puternică și o economie mai dinamică, accelerând parcursul Republicii Moldova spre integrarea în Uniunea Europeană. Pilonul de baza al activităţii IPRE constă în implicarea nemijlocită a cetăţenilor ţării în procesul de dezvoltare a noilor idei de politici, ajutînd astfel Moldovenii să îşi construiască un trai mai bun la ei acasă.
Sursă: ipre.md
