Centrul Analtic Independent „Expert-Grup” a lansat la 1 noiembrie, documentul de politici „Republica Moldova – studiu de caz al noilor scheme de spălare a banilor. Lecții de învățat și consecinţe pentru UE”.
Scopul acestui studiu este de a demonstra, pe baza cazului Republicii Moldova, că noile scheme de spălare a banilor apărute în Europa de Est pot avea consecințe mondiale. În recomandările privind prevenirea și combaterea spălării banilor/finanţării terorismului (PCSB/FT) ar putea fi necesare îmbunătățiri globale pentru a aborda eficient aceste noi scheme. Reforma în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor/finanţării terorismului din Republica Moldova reprezintă un studiu de caz valoros pentru a analiza eficienţa reformelor în desfășurare în țările în curs de dezvoltare.
În ţările în curs de dezvoltare s-au observat vulnerabilități sporite la spălarea banilor, din cauza nivelului ridicat al corupţiei și al proceselor și controalelor instituţionale precare din instituţiile de stat. Între 2010 și 2014, Republica Moldova a fost implicată în cazul Laundromat, o schemă internaţională în care fonduri obţinute prin mijloace ilicite au fost transferate din Federaţia Rusă în SUA și țări europene, cu concursul a peste 50 de hotărâri judecătoreşti pronunțate în Republica Moldova. RISE Moldova, o comunitate a jurnaliștilor de investigație, a efectuat în 2014 o analiză minuțioasă a acestui caz. RISE Moldova a dezvăluit schema de spălare a banilor și rolul pe care l-au avut judecătorii în aceasta.
La sfârșitul anului 2014 Republica Moldova a fost scena unui alt scandal care a afectat situaţia economică a țării: din sistemul bancar s-a furat o sumă de aproximativ 1 miliard USD (circa 12% din PIB). Din nou, au fost implicate instituții ale statului. În urma acestor cazuri, partenerii internaţionali ai Republicii Moldova — în special FMI, Banca Mondială și Delegaţia UE — au subliniat necesitatea îmbunătăţirii transparenţei acţionarilor, supravegherii statului și mecanismelor prevenirii și combaterii spălării banilor/finanţării terorismului. Acest obiectiv a fost completat de cerinţele din Acordul de Asociere cu UE, potrivit cărora cadrul legislativ al Republicii Moldova privind PCSB/FT trebuie aliniat la cadrul normativ comunitar, în special la Directiva UE 2015/849.
În 2016, ca urmare a Acordului de Asociere, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) din Republica Moldova a inițiat revizuirea actelor normative și a mecanismelor activităţilor PCSB. În 2015, SPCSB – cu sprijinul Băncii Mondiale – a inițiat o evaluare de țară a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, conform cerinţelor din Recomandările GAFI și Directiva UE 2015/849. După analize și consultări ample, în anul 2017 a fost publicat un raport. Deși în raport era amintit cazul Laundromat, nu se menționa nimic despre implicarea instituţiilor statului și nu exista o evaluare a riscului de abuz din partea statului. Nu s-au făcut propuneri pentru prevenirea acestor riscuri în viitor.
La 3 februarie 2017, SPCSB și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Legea a fost aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 22 decembrie 2017. În noul proiect de lege se propunea alinierea legislaţiei naţionale la cele două standarde internaţionale actualizate recent: primul, Directiva 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului (Directiva) adoptată la 20 mai 2015 de către Parlamentul European, și al doilea, standardele Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) care au fost revizuite în 2012, conținând 40 de Recomandări plus 9 recomandări speciale (Recomandările GAFI).
Cu toate acestea, noua lege a Republicii Moldova are o serie de deficienţe. Deoarece evaluarea naţională a riscurilor a fost superficială și nu a identificat măsuri pentru combaterea noilor scheme de spălare a banilor, reforma regulatorie din domeniul PCSB/FT nu a reușit, din păcate, să vizeze noile cazuri care prezintă riscuri ridicate. Principala îngrijorare a fost lipsa oricăror măsuri de combatere a implicării instituţiilor statului în facilitarea spălării banilor (în special a sistemului judecătoresc care a fost folosit în Republica Moldova pentru a facilita spălarea banilor). La fel, legea nu prevedea mecanisme care să asigure, prin intermediul procedurilor KYC și verificărilor obligatorii privind PCSB, prevenirea spălării banilor în timpul proceselor de privatizare. Această situaţie ar putea duce la sub-reglementare și la o lipsă semnificativă de eficacitate și eficienţă a mecanismelor PCSB/FT.
De asemenea, Republica Moldova nu a îmbunătăţit transparenţa cadrului său legislativ și schimbul internaţional de informații. În Directiva UE se solicită statelor membre să creeze registre ale beneficiarilor efectivi pentru societăţi comerciale și trusturi, prin care să se poată identifica persoanele fizice care dețin, controlează și/sau beneficiază în final de aceste entități juridice. Acest demers contribuie la prevenirea ascunderii unor infractori în spatele unor entităţi discrete pentru a deschide conturi bancare, a achiziţiona bunuri imobiliare sau a simula tranzacții în cadrul unor acțiuni de spălare a banilor sau finanţare a terorismului. Republica Moldova și-a îmbunătăţit reglementările în acest sens și a început să implementeze cerinţa ca orice persoană care înregistrează o societate să se declare și beneficiarul efectiv. În plus, pentru a combate evaziunea fiscală, toate statele UE fac schimb de informaţii în mod automat între ele și cu țările terțe, pe baza Directivei UE privind cooperarea administrativă (DAC 2), respectiv Standardului comun de raportare al OCDE.
Cu toate acestea, în iunie 2018 Republica Moldova nu se angajase încă să implementeze schimbul automat de informații cu vreo altă țară. Această situație nu doar că împiedică Republica Moldova să combată evaziunea fiscală dacă rezidenții săi dețin conturi bancare nedeclarate peste hotare, ci creează și riscuri pentru statele UE. Republica Moldova a inițiat un nou program „viza de aur” în 2017. Astfel, persoanele fizice din UE pot dobândi cetăţenia Republicii Moldova în schimbul unor investiții (fără necesitatea de a se muta în Moldova), doar pentru a se folosi de certificatele de cetățenie. Aceste persoane ar putea utiliza abuziv cetățenia Republicii Moldova pentru a convinge băncile că nu sunt cetățeni ai UE, ci rezidenți în Republica Moldova. În cazul în care ar reuși, ei vor putea să evite raportarea conturilor bancare pe care le dețin în străinătate către autorităţile competente din UE.
Sursa: expert-grup.org
