Pe lângă multitudinea de lecții învățate după deconspirarea fraudelor și criza bancară din 2014-2016, una din cele mai importante, cu siguranță, este necesitatea reformării din temelii a Comitetului național pentru stabilitatea financiară (CNSF sau Comitetul). Fiind creat in 2010, acesta și-a demonstrat ineficiența în prevenirea și gestionarea crizei bancare recente. Mai mult decât atât, din cauza formatului său politizat și a mandatului neclar, CNSF a fost una din principalele deficiențe instituționale care a permis destabilizarea sistemului bancar, relatează Expert-Grup.
Despre necesitatea reformării Comitetului a vorbit anterior Fondul Monetar Internațional (FMI) în Programul său de evaluare a stabilității sectorului financiar din 2014 , mediul de experți, precum și Prim-Ministrul Filip în 2016. Deși, în linii generale, există un consens asupra necesității reformării CNSF, până în prezent reforma acestuia a derulat destul de lent. Probabil principala acțiune în acest sens este modificarea din octombrie 2016 a componenței Comitetului în vederea diminuării expunerii acestuia la influențe politice (au fost excluși Prim-Ministrul, Președintele Comisiei Parlamentare “Economie, buget și finanțe” și Secretarul de stat). O altă măsură importantă care, deși nu ține de CNSF, a dus la fortificarea cadrului de stabilitate financiară a fost includerea în aprilie 2016 în Legea cu privire la BNM a unor competențe suplimentare care permit Băncii să adopte măsuri de stabilizare financiară în situații de criză. Nu în ultimul rând, în 2016 a fost adoptată Legea privind redresare și rezoluția băncilor care prevede crearea în termen de 6 luni de la data adoptării constituirea autorității naționale macroprudențiale în locul CNSF.
În pofida măsurilor întreprinse până acum de autorități, cadrul de stabilitate financiară rămâne unul mai curând problematic. Astfel, mandatul actualului Comitet rămâne neclar, fiind focusat mai curând pe soluționarea, decât pe prevenirea crizelor, este unul vag și, pe alocuri se suprapune cu atribuțiile altor instituții (în special, cu cea a BNM). În mod similar, mandatul BNM rămâne incomplet la capitolul stabilității financiare, deoarece se focusează preponderant pe soluționarea crizelor financiare și mai puțin pe prevenirea acestora. O altă problemă este că în atribuția Comitetului revine definirea crizelor sistemice, fapt ce servește drept factor declanșator pentru activitățile ulterioare ale BNM (fără anunțarea crizei sistemice de către Comitet, BNM nu poate întreprinde acțiuni de stabilizare a sistemului financiar ), însă nu sunt definite în mod clar criteriile care stau la baza acestei decizii. Nu în ultimul rând, există un vid instituțional și regulator la capitolul supravegherii macro-prudențiale –un element-cheie pentru orice cadru de stabilitate financiară.
O reformă înțeleaptă a Comitetului național de stabilitate financiară implică eliminarea lacunelor existente, în baza lecțiilor învățate din eșecurile precedente ale acestei instituții, precum și în corespundere cu arhitectura de stabilitate financiară din UE. În mod particular, reforma trebuie să clarifice mandatul CNSF, precum și modul de operare și interacțiune reciprocă a membrilor acestuia. Comitetul trebuie să fie focusat preponderent pe prevenirea crizelor financiare, pe eficientizarea comunicării și coordonării între instituțiile de care depinde stabilitatea financiară, să nu submineze independența membrilor, precum și să nu dețină atribuții care se suprapun cu cele ale membrilor acesteia.
Scopul acestui raport este de a readuce în spațiul public subiectul reformei cadrului de stabilitate financiară, precum și să sporească nivelul de înțelegere a guvernanților, liderilor de opinie, dar și a oamenilor de rând privind reforma respectivă. Documentul este bazat pe constatările studiului elaborat acum 1 an în urmă de către Echipa Economică Germană și Expert-Grup, principiile Comitetului European pentru Risc Sistemic, precum și practicile altor state (ex: România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Germania și Olanda) la capitolul funcționării comitetelor de stabilitate financiară. Astfel, acesta recapitulează cauzele eșecurilor precedente ale Comitetului și specifică principiile de bază care trebuie să ghideze reforma Comitetului.
Descarcă publicația – Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară – cum poate fi reformat în mod înțelept?
