Foloseşte hedging-ul în agricultură

economiczoom.ro

Cum să supravieţuieşti în agricultură când riscurile sunt peste tot? Teoria spune că ele se pot echilibra reciproc atunci când culturile sunt diversificate corect: când o cultură e compromisă, alta aduce profituri neaşteptate.

În termeni financiari se numeşte hedging şi se concretizează în asigurarea contra fluctuaţiilor de preţ. Însă se poate face şi în mod natural. Chiar dacă majoritatea nici n-au auzit de cuvântul englezesc, cei mai “pricopsiţi” dintre fermieri practică hedgingul din cele mai vechi timpuri.

Iată câteva exemple din viaţa reală:

  • deţinătorii de teren arabil pot cultiva simultan plante rezistente la secetă şi plante iubitoare de apă, astfel încât producţia să fie mulţumitoare în orice scenariu;
  • producătorii de mezeluri au şi linii de preparate vegetale pentru a compensa cererea scăzută din perioada de post;
  • exportatorii aleg să vândă şi pe pieţe unde preţul e mai mic, dar într-o valută diferită, astfel încât să nu sufere un şoc prea mare în caz că moneda unui client se depreciază rapid;
  • aprovizionarea cu materie primă se poate face, după sezon, de la furnizori de pe ambele emisfere. Astfel, practic vara vine de două ori pe an. Un român a reuşit chiar să facă “hedging” pe caracterul sezonier al muncii în viticultură: stoarce struguri şi la Murfatlar şi în America de Sud;
  • preţurile unor culturi pot arăta, istoric, o tendinţă divergentă: când unul scade, altul creşte. Aici, corelaţia este mult mai slabă, o combinaţie profitabilă are mai mult de două elemente, iar rezultatul final depinde de inspiraţia şi experienţa fermierului;
  • în cei mai mulţi ani, când petrolul se scumpeşte, barilul se ieftineşte şi invers. Astfel, cultivatorii de porumb îşi pot face şi stocuri substanţiale de combustibil pentru anul următor.

HEDGING [hédʒiŋ] (cuv. engl.) subst. Operațiuni bursiere la termen, numite operațiuni de acoperire, prin care cel ce le realizează dorește să-și conserve valoarea activelor și să se protejeze contra eventualelor pierderi care ar rezulta din fluctuațiile cursului activelor financiare (acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur, valute etc.) și ale prețurilor mărfurilor tranzacționate la bursa de mărfuri.

Sursa: agrointel.ro



Join the Conversation

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.