Un studiu recent prezentat la 30 martie, 2017, identifica numeroase probleme in calitatea managementului si sistemul administrarii proprietatilor aflate in gestionarea statului. Cea mai mare parte din intreprinderile din acest sector al economiei nationale sunt intr-o stare economico-financiara deplorabila.
Desi anumite ministere si agentii de stat pretind ca sunt la curent cu situatia lor, intreprinderile gestionate de stat sunt vazute adeseori mai degraba ca o sursa de castig pentru birocratia statului, un adaos salarial la diverse pozitii guvernamentale, si aproape deloc ca un isntrument de redresare a situatiei acestor intreprinderi. Multe dintre acestea sunt ajutate sa-si mentina diverse forme de monopol de piata in economie, favorizand astfel intelgeri si retele clientelare toxice pentru interesul public si normele economiei de piata. De regulă, întreprinderile de stat sunt mai mari, mai rigide, mai puțin transparente și mai vulnerabile fata de intreprinderile constituite de initiativa privata, iar acoperirea politica le impinge sa-si asume de multe ori decizii eronate de management, sa tolereze risipa si devalizarea propriilor active, concomitent cu transmiterea unor vaste beneficii pecuniare si nu doar unor oficiali, prezenti in cadrul consiliilor administrative existente. Acestea sunt principalele constatări formulate de Angela Boguș și Marselina Ignat, autoarele policy reportului ”Eficiența întreprinderilor cu capital de stat din Republica Moldova”.
”Clientela politică este implicată în gestionarea întreprinderilor cu capital de stat, iar o parte dintre ele desfășoară activități și prestează servicii improprii specificului lor, deși, diversificarea activității desfășurate prin dezvoltarea unor genuri noi, care ar decurge direct din activitatea de bază este necesară și oportună. În pofida evoluțiilor negative ale activității întreprinderilor, a pierderilor considerabile înregistrate și a unui trend de diminuare a profitului net, un șir de entități publice reflectă un salariu mediu lunar substanțial, sursele de majorare a sporurilor salariale deseori nefiind clare, alte invocând caracterul personal al datelor încearcă să tăinuiesc aceste informații”, a explicat Angela Boguș.
Exista o necesitate imperativa de a scutura acest ‚paradis’ al impunitatii si al fraudelor tolerate in sistemul proprietatilor publice, sustine Igor Munteanu, Directorul IDIS. Din pacate, Curtea de conturi ar putea doar constata lunga lista de ilegalitati care se intampla la orice pas in acest sector, insa deciziile de corectare apartine ministerelor de ramura, procuraturii, dar si Parlamentului RM, caruia niciodata nu-i ajunge suficienta vointa politica pentru a chema la ordine administratorii rau-intentionati din acest sistem. Chiar si termenul de ‚intreprindere de stat’ ar trebui sa fie modificat in legislatia Republicii Moldova, fiind transportat din terminologia post-sovietica si fiind in contradictie flagranta cu normele OECD si a lumii civilizate de a trata in mod egal, fara discriminare, toti agentii economici, indiferent de forma lor de proprietate sau asociere.
Lipsa de vointa politica se explica si prin faptul ca aceste intreprinderi de stat isi remuneaza generos membrii consiliilor administrative, si acesta-i stimulentul care corupte adeseori ministerele sa schimbe politica fata de aceste intreprinderi. Nu exista nici o corelatie intre marimea salariilor acestora si rezultatele economico-bugetare ale intreprinderilor. Conflictele de interese sunt deosebit de frecvente, iar adaptarea intreprinderilor de stat la sistemul de achizitii publice este inexistenta, fiind prejudiciate interesele statului si ale cetatenilor reprezentati de acesta.
”Entitățile publice sunt consumatoare de forţă de muncă, înregistrând un exces de personal angajat. Potrivit unor studii efectuate de experții naționali, jurnaliști statul rămâne a fi cel mai mare angajator, iar circa 60-70% dintre cei angajaţi oficial în ţară activează fie în instituții publice, fie la întreprinderi gestionate de stat”, a precizat Marselina Ignat.
În concluzie, autorii studiului recomandă autorităților să în timp util să inițieze procedura de reevaluare a întregului patrimoniu al întreprinderilor de stat și al societăților comerciale de stat, în vederea asigurării valorificării acestora, identificării direcţiilor de eficientizare a patrimoniului deținut. De asemenea, ministerul Finanțelor ar trebui să includă în rapoartele sale de monitorizare a situației financiare date care să reflecte genurile de activitate desfășurate de entitățile publice.
Publicația poate fi descărcată aici.
