Republica Moldova a înscris în 2013 cea mai înaltă performanţă economică din istoria sa modernă. Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 8,9 la sută, iar acest rezultat ne-a clasat în top-10 indicatori la scară globală. Cu toate acestea, motoarele esenţiale de creştere economică rămân la niveluri scăzute, ceea ce denotă o dezvoltare necalitativă a economiei moldoveneşti, se arată în Raportul de stare a ţării lansat ieri la Chişinău în cadrul Conferinţei Internaţionale MACRO 2014 de Centrul Analitic EXPERT-GRUP în parteneriat cu Fundația Friedrich-Ebert din Moldova .
Creştere economică
Rezultatul marcant obţinut în 2013 a avut la bază fenomene temporare, cum ar fi recuperarea sectorului agricol după seceta severă din 2012 şi potrivit autorilor Raportului sectorul agricol nu va fi în stare să reproducă o astfel de performanţă în următorii doi-trei ani. În plus, competitivitatea redusă, slaba diversificare a piețelor de desfacere şi capacitatea limitată a majorității instituțiilor publice, ar putea ameninţa creşterea economică şi îngreuna în următorii 3-5 ani valorificarea beneficiilor Acordului de Asociere cu UE.
De asemenea, în pofida progreselor importante realizate de Guvern la capitolul negocierii şi semnării Acordului de Asociere cu UE, autorii sunt de părere că autorităţile nu au ţinut cont de faptul că integrarea europeană nu ţine doar de politica externă, ci şi de cea internă: „În pofida suportului fără precedent din partea comunităţii internaţionale, Guvernul nu beneficiază de acelaşi suport din partea populaţiei, care a rămas polarizată mai mult ca niciodată pe marginea vectorului de dezvoltare strategică.”.
Educaţia şi formarea profesională
În economie de câţiva ani se constată un deficit acut de forță de muncă calificată. Acest fapt este cauzat de emigrarea cadrelor de înaltă calificare din mai multe domenii de activitate, dar şi a ieşirii timpurii a tinerilor din sistemul educațional şi lipsa interesului faţă de studiile profesionale de toate nivelurile. Totodată, circa 70% din întreprinderi consideră că învăţământul vocațional, mediu de specialitate şi cel superior, în general, nu corespunde nevoilor economiei. Din acest motiv, autorii Raportului consideră că reformele fără precedent demarate de Ministerul Educației, ce ţin de ancorarea sistemului educațional în realitățile economice, demografice şi sociale ale ţării, necesită un suport plenar din partea altor ministere de resort (Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei etc.), precum și din partea elitelor politice.
Sistemul public de pensii
O altă problemă fundamentală abordată în Raportul de stare a ţării şi care poate avea efectul unei bombe cu ceas este sistemul public de pensii. Potrivit autorilor, sitemul nu îşi îndeplineşte funcţiile de bază, în momentul în care o pensie acoperă doar circa 70% din minimul de existență. Astfel, o reformă de pensionare cuprinzătoare este extrem de actuală. În opinia lor, aceasta trebuie să fie formată din o serie de ajustări parametrice (ex: egalarea vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, eficientizarea formulelor de calcul şi indexare a pensiilor), cât şi intervenţii sistemice (ex: dezvoltarea sistemului multipilon de pensionare, diminuarea ocupării şi remunerării informale, consolidarea echităţii şi transparenței sistemului de pensii). De asemenea, ei spun că scopul final al reformei trebuie să fie asigurarea durabilităţii pe termen lung a sistemului şi sporirea încrederii populaţiei în acesta.
În contextul în care creşterea naturală este estimată să oscileze între 3%-4%, iar Moldova are nevoie de o creştere media anuală de 7% pentru ca următoarea generație să atingă măcar jumătate din standardele de viaţă din ţările Europei emergente, priorităţile majore ale autorităţilor trebuie să vizeze ameliorarea climatului de afaceri, monitorizarea mai bună a sistemului bancar, sporirea eficienței întreprinderilor de stat și reforma sistemului educațional, care vor dinamiza în timp cei trei factori fundamentali ai producției: capital (investiții), forța de muncă și eficiență/productivitate.
Raportul de Stare a Țării 2014 este un document care analizează principalele tendințe și riscuri de dezvoltare ale țării în cele mai importante domenii: economie, piața muncii, capital uman, sectorul energetic, politica internă și externă, mediul ambiant și sistemul de pensionare.