Lipsa unei autonomii financiare locale autentice rămâne o piedică în dezvoltarea economică

192 0

Mărimea bugetelor unităților administrativ teritoriale (BUAT) este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale. În același timp, se amplifică restrângerea rolului bugetelor locale în finanțarea economiilor locale. Aceste evoluții indică asupra subestimării de către decidenții politici de la nivelul autoritățile publice locale (APC) a dezvoltării economice locale în calitate de soluție menită să reducă sărăcia și să consolideze sustenabilitatea proceselor de creștere economică în Republica Moldova, susține Angela Secrieriu autoarea studiului „Bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură și calitate, care este expertă în finanțe publice la IDIS Viitorul.

Potrivit studiului, centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare și creșterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților APL în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale. În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puține resurse pentru finanțarea exercitării competențelor proprii. Reticența autorităților APL de a-și manifesta inițiativa și activismul în dezvoltarea economiilor locale este determinată și de numărul mare de cazuri de urmărire penală întocmite împotriva aleșilor locali sub pretextul luptei anticorupție.

Igor Munteanu, directorul IDIS „Vitorul” a spus că „guvernarea locală ar putea fi îmbunătățită prin descentralizare, care este înfăptuită mai puțin, iar autoritățile locale sunt la cheremul administrației centrale, care decide asupra transferurilor. În Olanda autoritățile locale convin cu cele centrale asupra transferurilor. Același lucru ar trebui să se întâmple și în Republica Moldova pentru ca guvernul central să-și dovedească motivația și dorința de a dezvolta economic țara”.

„Dezvoltarea socio-economică este o sarcină importantă a administrației publice locale, fiind totodată și o competență descentalizată a acesteia. Cu toate acestea, în situația în care descentralizarea administrativă și autonomia financiară rămân doar scopuri declarate, realizarea competențelor APL rămâne o provocare. Pentru a-i încuraja să lucreze în vederea unei creșteri economice sustenabile, reprezentanții puterii locale au nevoie de suport, de tratament echitabil din partea APC, dar mai ales de autonomie financiară în gestiunea bugetară” a menționat Ana Mihailov, Coordonatoare de Programe a Fundației Friedrich Ebert din Moldova.

”Se atestă o tendință negativă în autonomia locală care se manifestă prin scăderea veniturilor proprii. Aceasta arată cum sunt implementate angajamentele statului ce țin de respectarea principiilor autonomiei locale și angajamentele internaționale. Există o discrepanță majoră dintre prevederile legale și situația de facto. Cât despre atribuțiile autorităților publice locale de nivelul II, constatăm că modul de finanțare și de gestionare a competențelor arată ca nu avem autorități publice locale, ci niște reprezentanți ai guvernului în teritoriu, care prestează servicii naționale la nivel local”, a declarat Viorel Furdui, președintele CALM.

Gheorghe Răileanu, primar de Cimișlia a afirmat că „repartizarea banilor de către consiliile raionale către autoritățile administrației publice locale de nivelul I se realizează după criteriul politic. Acest fapt demonstrează lipsa unei viziuni a statului în privința politicilor de dezvoltare ale localităților”

Potrivit lui Victor Giosan, Înalt Consilier al UE pe reforma administrației publice locale, „este foarte important de a consolida baza veniturilor proprii la nivel local. Impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice și juridice este foarte important în acumularea veniturilor la nivel local. De aceea, este necesar un sistem cât mai funcțional de evaluare a acestor proprietăți . Or, evaluarea înseamnă și capacitatea oamenilor de a plăti pentru acea proprietate. Acea valoare depinde de nivelul de dezvoltare a localității”.

În concluzie, autoarea studiului, Angela Secrieru recomandă consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul APL, inclusiv prin implementarea deplină și în bune condiții a prevederilor SND și transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, inclusiv a transferurilor între diferitele niveluri ale APL.

Raportul poate fi descărcat aici.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice și formulare de recomandări de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES).

Sursa: viitorul.org

In this article


Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.