Sistemul național de achiziții publice din R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme ce vizează atât gradul scăzut de transparență și competitivitate pe piața achizițiilor, dar și un nivel redus de conformitate a cadrului legal și cadrului instituțional.
Sunt concluziile ”Raportului de monitorizare a achizițiilor publice: carențe identificate și recomandări de politici”, autorii căruia sunt Diana Enachi, expertă IDIS Viitorul și Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul.
”Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului național de achiziții publice este planificarea defectuoasă, ineficientă și, mai ales, netransparentă a achizițiilor. Lipsa acestui instrument managerial subminează calitatea procesului de achiziție, oportunitatea și prioritatea investițiilor publice, precum și posibilitatea de monitorizare de către societate a modului în care sunt utilizați banii publici”, a explicat Diana Enachi.
La rândul său, directorul de programe, Viorel Chivriga susține că după modificarea legislației achizițiilor publice situația s-a îmbunătățit. ”Principalele modificări de ordin legislativ și instituțional se referă la mărirea pragurilor și termenelor de depunere și examinare a documentației și contractelor, crearea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor, extinderea atribuțiilor și responsabilităților grupului de lucru pe achiziții, atribuirea unui rol mai activ pentru societatea civilă în procesul de achiziții publice, instituirea unui nou criteriu de atribuire a contractelor de achiziție publică, limitarea majorării valorii contractului de achiziție, acordarea un acces mai larg la informațiile cu privire la procedura și rezultatele achizițiilor publice”.
Viorel Furdui, directorul CALM a precizat că domeniul achizițiilor publice este unul sensibil și, autoritățile publice locale întâmpină dificultăți laselectarea agenților economici care oferă cel mai bun raport calitate-preț.
”Raportul elaborat de IDIS Viitorul a stat la baza modificărilor legislative în domeniul achizițiilor publice și regulile au devenit mai clare pentru agenții economici care participă la tendere”, a opinat Țurcanu Vadim, specialist procurări la Valdcongrup.
Autorii studiului recomandă schimbarea accentelor în domeniul achizițiilor, care ar presupune utilizarea fondurilor publice prin generarea valorii pentru bani, focusarea pe proces și nu pe procedură, o legislație coerentă și simplu de aplicat, în detrimentul supra-reglementării, Totodată, prin instituirea unor unități centrale de achiziție, ceea ce presupune costuri reduse de achiziție prin obținerea ”economiilor de scară”.
Conform unui raport recent elaborat de World Justice Report ”Open Government Index 2015”, R. Moldova a obținut un scor de 0,55 (pe o scară de la 0 la 1, unde 1 înseamnă deschidere totală) la capitolul deschiderea guvernării, situându-se pe locul 46 din 102 țări incluse în clasament și pe locul 6 din 25 în grupul de țări cu venituri mai mici de medie (Lower middle income group). La capitolul accesul la informație, în același raport se menționează că doar 44% dintre cetățeni sunt cunoscuți cu dreptul lor la informația publică deținută de către autoritățile publice (locale și centrale) și legislația care le garantează acest drept la informațiile publice. Iată de ce doar 7% dintre cetățeni au solicitat informații de la instituțiile publice, iar dintre aceștia doar 81% au primit informația publică solicitată. Mai mult, 50% dintre cei care au solicitat o informație publică consideră că informația primită este una mai degrabă incompletă, vagă, neclară sau evazivă.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Construirea unui sistem transparent și durabil de achiziții publice printr-un proces de monitorizare permanentă”, finanțat de Policy Association for an Open Society (PASOS), din Republica Cehă, sub-grant oferit în cadrul proiectului “Partners in Empowerment” (ENPI/2014/354-731), finanțat de Comisia Europeană prin programul Neighbourhood Civil Society Facility (European Neighbourhood and Partnership Instrument) Regional actions. This project was co-funded by the Embassy of Netherlands within the Accountability Fund Program”.
Autor: Victor Ursu