Reformele implementate în domeniul pieței de capital din Republica Moldova conform Directivelor din domeniul valorilor mobiliare ale Uniunii Europene influențează direct activitatea participanților profesioniști autohtoni.
Noile cerințe impuse pieței prin noua Lege nr. 170 din 11 iunie 2012 „privind piaţa de capital” care vine să substituie Legea nr. 199-XIV din 18 noiembrie 1998 „privind piaţa valorilor mobiliare”, sunt o provocare atât pentru organul de supraveghere şi reglementare a pieţei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), cât şi pentru toţi participanţii profesionişti.
Nivelul de pregătire a pieţei pentru schimbare nu a fost şi nu este la nivelul aşteptat. Scepticismul şi conservatorismul participanților profesionişti, lipsa unei cererii din partea pieţei pentru reformare, subdezvoltarea pieţei bursiere, implementare a reformei cu-n plan propus într-o perioadă prea scurtă, lipsa prezentării pieţei a unei istorii de succes pentru reper şi a unei standardizării a actelor normative interne ale participanţilor a creat o perioadă de stagnarea şi incertitudine a activităţii pieţei de capital.
Procesul de reformare complexă pieţei de capital al Republicii Moldova a început odată cu aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr.170 din 11 iunie 2012 „privind piaţa de capital”, care a fost publicată la 14 septembrie 2012 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi a intrat în vigoare la un după publicare, la 14 septembrie 2013.
Scopul acestei reforme poate fi determinat ca relansarea activității pieței de capital din Republica Moldova în conformitate cu Directivele Uniunii Europene din domeniul valorilor mobiliare şi practica de activitate a pieţelor din această regiune.
Această lege a devenit un instrument şi „o injecţie viabilă” în mâna CNPF, pentru a duce piaţa de capital din Republica Moldova la nivelul standardelor Uniunii Europene şi a elimina diferenţele esenţiale dintre piaţa autohtonă şi cea comunitară. Comisia a primit o perioadă de 18 luni pentru a elabora regulamentele de activitate a pieţei.
Obiectivele propuse sunt:
- crearea şi dezvoltarea unei noi infrastructurii a pieţei de capital;
- dezvoltarea unei bursei de valori lichide;
- implementarea sistemelor multilaterale de tranzacţionare;
- modernizarea tehnologiilor informaţionale;
- îmbunătăţirea serviciilor acordate de participanţii profesionişti;
- deschiderea accesului la piaţă a participanților profesionişti străini;
- ridicarea nivelului de transparenţă;
- diversificarea instrumentelor financiare;
- îmbunătăţirea accesului la finanţare a emitenţilor;
- liberalizarea pieţei de capital;
- îmbunătăţirea atractivităţii pieței pentru investitorii instituţionali şi ridicarea nivelului de protecţie al acestora.
Necesitatea reformării pieţei de capital a apărut din cauza stării generale a pieţei de capital dar şi a angajamentului asumat de Republica Moldova în vederea liberalizării comerţului cu Uniunea Europeană.
Starea generală a pieţei se poate de caracterizat prin:
- lichiditate redusă – în ultimii 5 ani avut loc tranzacţii în valoare de 2.663,8 mln lei sau 134 mln euro[1] iar în întreaga perioadă de activitate 1995-2014 au avut loc tranzacţii în valoare de 8.173,2 mln lei sau 413,3 mln euro;
- numărul redus de emitenţi – la sfârşitul anului 2014 în lista Bursei de Valori a Moldovei erau înscrise 958 societăţi pe acţiuni din care acţiunile doar ale 166 emitenţi au fost tranzacţionate;
- dezvoltare slabă a bazei materiale – lipsa investiţiilor suficiente pentru crearea atât a bazei materiale a pieţei, cât şi a subsistemelor de asigurare a ei;
- lipsa instrumentelor financiare – pe piaţa bursieră se emit şi se tranzacţionează doar acţiuni;
- grad înalt de risc – risc de credit, de dobândă, de lichiditate, valutar, legislativ etc.
[1] Calculat la cursul valutar al Băncii Naţionale a Moldovei din 14 martie 2015 – 1 euro – 19,7776 lei.
Autor: Dionisie Comerzan