Anul 2015 va fi cel în care dolarul va domina euro, Wall Street-ul îşi va continua marşul, iar războiul petrolului se va termina

Anul acesta va fi cel în care zona euro va intra, în lipsă de alte opţiuni, în războiul valutar al deprecierii monedelor pornit de marile economii în timpul crizei economice mondiale. Bursele de pe Wall Street, care dau tonul pieţelor internaţionale, vor creşte energizate de întărirea economiei americane, iar războiul preţului petrolului, declanşat de marii exportatori, şi cel economic dintre Occident şi Rusia ar trebui să aducă primele victorii, sau înfrângeri.

Slăbiciunile economiilor zonei euro împing euro spre paritate cu dolarul

Euro, moneda unică a zonei euro, a încheiat anul trecut cu cel mai mare declin din 2005 faţă de dolar şi a început noul an la minimul ultimilor patru ani în raport cu moneda americană.

Analiştii cred că euro îşi va continua deprecierea spre niveluri nemaivăzute din 2003 sau chiar spre paritate faţă de dolari, iar o monedă slabă este esenţială pentru eforturile Băncii Centrale Europene de a readuce pe creştere economia zonei euro, una dintre cele mai mari din lume şi principala piaţă de desfacere pentru exporturile României. Media estimărilor unor analişti intervievaţi de Bloomberg plasează euro la 1,18 dolari pe unitate la sfârşitul acestui an. Moneda unică a marcat vineri, ultima zi de tranzacţionare a săptămânii trecute, minimul ultimilor patru ani în raport cu dolarul, de 1,2004 dolari pe unitate. Euro a „picat“ cu 12% în 2014.

Economiştii băncii americane Citibank cred că decalajul dintre politicile monetare şi starea economiilor Statelor Unite şi Europei va face ca dolarul să se apropie de paritate faţă de euro. Ei au calculat că euro poate ajunge la doar 1,10 dolari până în septembrie anul viitor şi că poate chiar coborî sub paritate, la 0,99 dolari, în 2016, ceea ce ar fi o premieră după decembrie 2002, potrivit The Telegraph. Şi strategii valutari au băncii olandeze ABN Amro au prognozat că euro va ajunge la paritate cu dolarul în 2016.

Preţul petrolului se va stabiliza şi va sta mulţi ani sub 100 de dolari pe baril

După ce a fluctuat anul trecut în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, cu maximul de 110 dolari pe baril atins în luna iunie, preţul petrolului Brent, una din referinţele pentru pieţele internaţionale, a ajuns vineri la 56,5 dolari barilul.

Ţiţeiul destinat pieţei americane se tranzacţiona cu 52,7 dolari pe baril. Agenţia americană pentru Informaţii în domeniul Energiei estima în decembrie o cotaţie medie a Brentului în 2015 de 68 de dolari pe baril, mult sub cea de 83 de dolari pe baril anunţată în noiembrie. Diferenţa mare subliniază cât de dificile sunt predicţiile pe o piaţă atât de volatilă cum este cea a petrolului în prezent. Cert este că actualele cotaţii sunt sub pragul de break-even, la care bugetul stă în echilibru, în cazul tuturor marilor exportatori de petrol.

Cele mai evidente cauze ale scăderii dramatice a preţurilor sunt cererea redusă, în contextul în care multe economii mari nu şi-au revenit complet din criză, şi supraproducţia.

Unii observatori spun că ţările membre ale OPEC şi mai ales Arabia Saudită produc în exces pentru a-şi creşte cota de piaţă în SUA şi pentru a testa rezistenţa companiilor petroliere de acolo, iar SUA pentru a şubrezi economia Rusiei, dependentă de veniturilor generate de petrol şi gaze naturale, şi pe cea a Iranului.

În aceste condiţii, unii analişti cred că preţurile nu vor mai putea scădea mult, dar nici reveni prea curând la maximele de anul trecut. „Petrolul este foarte aproape de pragul de jos. Fiind cea mai fluidă materie primă, petrolul se poate autoajusta şi de aceea veteranii de pe piaţă nu sunt foarte îngrijoraţi de preţuri“, a spus Kent Moors, analist la Money Morning.

Putin va ceda, dar cu capul sus, presiunilor Occidentului

De la 1 ianuarie a intrat în vigoare tratatul care dă viaţă Uniunii Eurasiatice, replica Rusiei la presiunile de extindere spre est a Uniunii Europene.

Din proiectul rusesc fac parte, în afară de Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan şi va intra anul acesta Kîrgîzstan. Vladimir Putin, preşe­dintele Rusiei, ar fi vrut în uniune şi Ucraina, Moldova şi Georgia, însă aceste state au preferat să iasă din sfera de influenţă rusească şi să se apropie în schimb din UE. De aici şi conflictul economic şi politic dintre Rusia şi ţările occidentale, o confruntare care slăbeşte rapid economia rusească prin blocarea accesului companiilor ruseşti la finanţare în euro şi dolari, reducerea veniturilor din petrol şi gaze naturale, deprecierea dramatică a rublei şi o hemoragie cronică de capital.

Vladimir Putin
Vladimir Putin

O economie rusească şubredă, cu puterea de cumpărare a populaţiei mult redusă, este clar că nu este în interesul ţărilor partenere din Uniunea Eurasiatică, care se pot retrage din proiect, ceea ce ar fi o lovitură dură dată imaginii de lider al unei superputeri pe care Putin încearcă să şi-o construiască. De asemenea, reducerea puterii de cumpărare şi disiparea efectelor propagandei ruseşti ar putea „trezi“ populaţia din Rusia, care ar putea reacţiona aşa cum au făcut anul trecut protestatarii din Kiev: lupte de stradă cu forţele de ordine până la alungarea regimului oligarhist. Totodată, Putin nu pare dispus să susţină un conflict armat deschis în Ucraina, ceea ce este sugerat de tacticile subversive din estul Ucrainei şi lipsa unor cuceriri teritoriale strategice prin luptă în Ucraina.

De cealaltă parte, pentru companiile din UE Rusia este o piaţă uriaşă, vitală pentru creşterea afacerilor lor, şi de aceea prăbuşirea economiei ruseşti nu este în interesul lor şi implicit în cel al guvernelor lor, care se luptă la ele acasă cu propriile probleme economice. În aceste condiţii, 2015 va aduce, probabil, compromisuri între puterile „beligerante“, Rusia şi UE.

Wall Street-ul îşi va continua marşul, dar ar putea intra pe un teritoriu periculos

Anul 2014 a fost un an cu performanţe peste medie pentru acţiunile cotate la bursele americane, iar analiştii spun că urcuşul Wall Street-ului, care durează deja de aproape şase ani, va continua şi în 2015, dar cu un ritm mai lent.

Indicele S&P 500, una dintre principalele referinţe ale burselor de acţiuni de pe Wall Street, a crescut în 2014 cu peste 11%, aproape de două ori mai rapid decât estimarea medie a analiştilor de la începutul acelui an.

Acţiunile cuprinse în acest indice au adus un randament de 14%, dar sub cel de 32% din 2013, potrivit Fox Business. Analiştii se aşteaptă ca anul acesta S&P 500 să urce cu cel mult 8%, ajutat mai ales de companiile multinaţionale, care vor beneficia de pe urma consolidării creşterii economiei americane.

Potrivit zodiacului chinezesc, 2015 este anul oii, un animal considerat blând şi calm. Prognozele noastre privind piaţa se potrivesc acestei descrieri. Ne aşteptăm la creşteri modeste, atât pentru acţiuni cât şi pentru obligaţiuni, însă nu fără hopuri“, spun analiştii de la Bank of America Merrill Lynch.

Însă unii observatori îndeamnă la prudenţă. Această perioadă începe să semene mult cu sfârşitul anilor ’90, când pe pieţe au apărut bule speculative care s-au spart formând ceea ce este cunoscut drept Crahul Dotcom, spune Jack Ablin, analist la BMO Private Bank. Ca şi la sfârşitul anilor ’90, în prezent preţurilor materiilor prime sunt la niveluri reduse, dolarul se întăreşte, economia americană este mai robustă decât cea a restului lumii, iar piaţa este inundată de capital străin, a explicat Ablin, citat de CNBC. În aceste condiţii, bursele americane pot intra în 2015 pe teritoriul bulelor speculative, a avertizat el.

Quantitative Easing în stil european

Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, a început anul 2015 declarând într-un interviu pentru publicaţia germană Handelsblatt că pericolul deflaţiei în zona euro nu poate fi exclus, ceea ce a întărit aşteptările că BCE va lansa curând noi arme de politică monetară precum printarea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, aşa cum a făcut de la începutul crizei şi până anul trecut Rezerva Federală americană.

Dacă până la interviu ar mai fi fost dubii că BCE se va implementa propriul program de quantitative easing (QE) anul acesta, poate chiar în primele luni, unul dintre membrii boardului instituţiei a făcut tot ce a putut pentru a elimina.

Într-un interviu înregistrat la începutul lunii decembrie, dar publicat de BCE la sfârşitul lunii, Peter Praet a făcut clar că instituţia sa este hotărâtă să cumpere obligaţiuni suverane pentru a mări lichiditatea din zona euro.

Argumentele sale sunt că inflaţia slabă şi creşterea economică anemică tind să devină noul normal şi că BCE are „obligaţia“ de a se asigura că rata inflaţiei atinge ţinta de 2%, scrie The Wall Street Journal. Având în vedere că măsurile implementate până acum sunt fie insuficiente, fie ineficiente, BCE a rămas cu puţine opţiuni pentru a-şi realiza obiectivul de a-şi mări bilanţul de active şi pasive în efortul de a pompa lichiditate în economia zonei euro. Mai important, Praet a sugerat că BCE este hotărâtă să nu se împotmolească în negocieri politice cu guvernele din regiune în privinţa limitelor QE.

sursa: zf.ro

In this article


Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.