Ce efect vor avea alegerile din 2018 asupra cursului valutar și rezervelor BNM?

147

Dacă analizăm evoluția pieții valutare din ultimii 15 ani observăm o sincronizare aproape perfectă a pieții cu ciclurile electorale. Și anume, înaintea alegerilor cu 2-3 ani are loc acumularea de surplusuri valutare pe piață, cea ce duce la aprecierea valutei, apoi în an electoral, 2009, 2010,2014 apare un deficit brusc de valută condiționat de retragerea masivă a valutei, apoi iarăși începe ciclul de acumulare și așa pe întreagă perioadă din ultimii 15 ani. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În prezent conturează aceiași tendință când rezervele valutare se acumulează 2-3 ani până la alegeri, iar în anul electoral ele se reduc de fiecare dată cu circa 700 mil USD. Doi ani înainte de alegeri am urmărit procesul de acumulare, iar acum avem toate premizele să spunem că vom asista la reduceri, însă ele vor fi mai mici. Un tablou mai clar se va contura în luna septembrie.

Sursa: viitorul.org

În anul 2009 înainte de alegeri ca urmare a presiunii de a menține cursul valutar BNM a intervenit pe piață cu circa 700 milioane USD. Apoi până în 2013 au loc acumulări de valută, iar în 2014 pierderi de 700 milioane USD (jaful din sistemul bancar). În 2016 și 2017 iarăși avem creștere de valută, iar 2018 an ale electoral.

”În acest vânzările de valută străină din partea cetățenilor vor fi de 2,1 miliarde USD. Totodată, se atestă o crește mai rapidă a cererii de valută pe fundalul majorării importurilor cu 23%, față de creștrea exporturilor cu doar 17%. Iar până la sfârșitul anul vom asista la o cerere mai mare de valută față de ofertă, însă nu se va răsfrânge asupra cursului valutar. Totodată, piața valutară din republica Moldova este sincronizată au alegeri. Chiar dacă necesitatea de valută crește, cursul valutar va fi unul stabil”, a explicat Ioniță.

Oamenii primesc bani din străinătate mai mulți decât încasările din salarii din Republica Moldova. În anul curent moldoveni vor primi din străinătate circa 2,1 miliarde USD. Iar cursul valutar influențează veniturile moldovenilor obținute din remitențe. De asemenea, cursul valutar influențează rata inflației, care în luna mai a constituit 2,8% în valoare anuală, iar principalul factor este aprecierea monedei naționale. Or datorită faptului că leul moldovenesc s-a apreciat cu 20% față de dolarul american, mărfurile importate ar fi trebuit să se ieftinească mai mult. Alt factor care influențează piața valutară sunt exporturile. ”În doi ani avem o creștere puternică a livrărilor de mărfuri și produse în străinătate, iar aprecierea monedei naționale a lovit dur exportatorii. Totuși, o parte din pierderi sunt amortizate prin faptul că o pondere semnificativă a mărfurilor sunt exportate în UE. Anul trecut pierderile dacă ținem cont de cursul valutar față de dolari americani ale exportatorilor s-au ridicat la patru miliarde de lei, iar în 2018 suma o va depăși pe cea de anul trecut”, a precizat Ioniță.

Leul moldovenesc s-a apreciat față de dolarul american în ultimii doi ani cu 20%, însă față de euro cu doar 6,5%. Acest lucru se explică prin faptul leul moldovenesc a fost mai apropiat de euro, deoarece economia RM este conectată la UE, circa 65% din exporturi sunt direcționate în comunitatea europeană. Republica Moldova are economia conectată le euro și remitențele la fel dar cursul valutar rămâne conectat la dolar. Poate este cazul ca BNM să revadă cursul de referință și să-l raporteze la euro atunci nu ar fi așa de mare fluctuația.

Factorul fundamental care au dus la aprecierea leului sunt intrările de valută străină în țară după anul 2013 (exporturile și vânzările nete de valută străină ale cetățenilor). În 2013 intrările nete de valută ale cetățenilor cumulativ cu încasările din exporturi au constituit 5,4 miliarde de lei. În 2015 după frauda bancară vânzările au însumat 3,5 miliarde de lei cu 2 miliarde USD mai puțin. Și acest lucru s-a întâmplat pe fundalul reducerii exporturilor în Rusia și a reducerii remiterilor cetățenilor de la 2,93 miliarde la 1,56 miliarde USD.

În 2018 valuta adusă de exportatori va fi de 2,9 miliarde USD, iar volumul vândut de cetățeni va fi de 2,1 miliarde USD. Cumulativ în 2017 și 2018 cetățeni au vândut circa 700 milioane USD mai mult decât cererea din partea economiei. Or, surplusul de valută a creat presiune pe piața valutară și a apreciat moneda națională. Iar BNM a fot nevoită să intervină pentru procurarea excedentului de valută. Aprecierea leului a dus la pierderi contabile de 4 miliarde de lei ale rezervelor valutare ale BNM. Pierderea este una de ordin contabil, fără efecte reale. Altfel spus la cursul dolarului de 20 de lei, banca centrală la fiecare miliard USD în lei avea rezerve de 20 miliarde de lei, iar în prezent la cursul de 16,5 echivalentul e de 16,5 miliarde de lei. În realitate fiecare miliard din rezerva valutară așa și a rămas un miliard.

În concluzie, Ioniță a spus că cei 700 milioane USD ale populației se regăsesc în depozite și în masa monetară sterilizată de BNM. Dobândă achitată de BNM este de un miliard de lei, anual pentru ca acești bani să nu perturbeze economia. Economia țării este atât de slabă că nu poate asimila nici lei și nici valută străină.

Pentru următoarele luni anticipăm o creștere mai rapidă a cererii de valută față de ofertă, fapt ce va scădea din potențialul de apreciere a leului, iar în toamnă e posibil și o intervenție a BNM pe piața valutară, sub formă de vânzare a valutei pentru a acoperi cererea de valută crescândă. Însă toate aceste mișcări nu vor fi suficient de puternice pentru a determina o schimbare bruscă a cursului valutar.

Vom asista la un curs valutar stabil cu o posibilă ușoară depreciere a leului.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

In this article


Join the Conversation