Fiecare investitor la Bursa are o metoda proprie de tranzactionare. Unii se folosesc in special de corelarea datelor financiare ale emitentilor pe care ii urmaresc, altii cauta potentiale stiri pozitive despre companie sau fac previuni legate de evolutia ulterioara a activitatii acesteia. Eu ma numar printre cei care cauta paternuri in tranzactionare, ca factor principal al unei decizii de cumparare sau vanzare.
Care sunt elementele de care ma folosesc eu:
In tranzactionare exista o serie intreaga de instrumente statistice de care un investitor la Bursa se poate folosi. De la grafice candlestick sau cu bare, la medii mobile, volum si instrumente tip MACD, RSI sau ROC – toate pot fi folositoare. Ideal este sa iti selectezi elementele care se potrivesc tipologiei tale investitionale, elementele in a caror grad de acuratete ai incredere.
Ce folosesc eu pentru analiza tehnica
Din punctul meu de vedere, sunt cativa indicatori esentiali in analiza tehnica:
- graficul tip candlestick al evolutiei actiunii pe care o urmaresc;
- instrumentele MACD, Volum, RSI, medii aritmetice si Benzi Bollinger;
- triunghiuri ascendente, descendente, Head and Shoulders;
- indicatorul ROC (Rate of Change).
Graficul tip candlestick il folosesc pentru a avea o imagine generala a evolutiei emitentului, atat pe perioada scurta, cat si multianual.
Instumentul MACD imi ofera indicii despre evolutia viitoare pe termen scurt al cotatiilor. Daca MACD evolueaza in teritoriu negativ, poate fi un indiciu ca este bine sa stau in espectativa in perioada imediat urmatoare.
Volumul de tranzactionare ma ajuta sa inteleg cat este de importanta o miscare mai ampla a cotatiilor. Daca pretul creste puternic pe un volum important, arata euforie in piata si un inceput de raliu. Dimpotriva, daca pretul scade puternic pe un volum important, aceasta denota vanzare in panica. Miscari ample pe volume mici pot fi simple semne de specula pe termen scurt, mai ales daca acestea vin pe un volum scazut general al pietei.
RSI (Relative Strength Index) imi da indicii despre cat este de supracumparata sau supravanduta o actiune (30 – supravanduta / 70 – supracumparata).
Benzile Bollinger sunt un alt indiciu al posibilei evolutii ulterioare al actiunii pe care o urmaresc. Daca cotatiile se afla pe banda inferioara, ne aflam intr-un moment de evolutie descenta. Situarea pe banda ascendenta semnalizeaza un posibil scenariu pozitiv.
Un ROC (Rate of Change) care evolueaza peste 0 imi ofera un plus de optimism, in timp ce o valoare negativa imi da de gandit.
Pe langa acesti indicatori, sunt cateva “trucuri” de care ma folosesc:
- verific paternul dupa care evolueaza actiunea pe o perioada mare de timp (ultimii 5-10 ani);
- stabilesc care sunt valorile de suport si rezistenta;
- verific daca miscarea se realizeaza pe volume mari sau nu
- incerc sa evidentiez existenta unor figuri importante – de exemplu Head and Shoulders;
- stabilesc daca actiunea evolueaza intr-un canal principal crescator sau descrescator;
- caut existenta unor triunghiuri ascendente sau descendente, care imi ofera indicii serioase despre evolutia curenta pozitiva sau negativa a cotatiilor.
Exemplu: Evolutia cotatiilor Banca Transilvania (TLV)
Asa cum puteti observa din graficul alaturat, am trasat principalele elemente ale evolutiei TLV, pentru ultimul an. In perioada ianuarie-iunie 2015, cotatiile au evoluat intr-un canal pozitiv evident. La fel s-a intamplat din iulie si pana in prezent, cu precizarea ca in ultimele 4 luni am avut un triunghi pozitiv (dublu semn de evolutie predominat pozitiva). In aprilie 2015 am avut o stabilizare in apropiere de 2,00 lei – un suport psihologic extrem de important. Aceasta stabilizare poate fi doar o pauza, in caz de evolutie general descendenta, dar si o acumulare pentru un potential raliu. Personal, am cumparat atunci TLV la putin peste 2,00 lei pentru o actiune, analizand aceasta stabilizare, care in mod cert semnaliza o acumulare. 19 zile dupa mai tarziu, am vandut TLV, cu 2,40 lei, manat de semnele de epuizare a raliului (cresterea a incetinit semnificativ, au inceput sa dispara cumparatorii si a crescut semnificativ vanzatorii). Iarasi am avut dreptate: TLV a reusit sa atinga 2,50 lei, dar pentru urmatoarea luna a evoluat in range, intre 2,40-2,50 lei. Marja de profit a fost semnificativa.
La finalul lui august 2015, corectia generala a Bursei a dus cotatiile TLV in jurul a 2,10 lei. Am avut aici o figura Head and Shoulders – semn care indica evolutie ulterioara pozitiva. Iarasi am intrat la cumparare in zona 2,20 lei. Statistica a invins din nou si, doua luni mai tarziu, TLV se tranzactioneaza la peste 2,50 lei. Aici am vandut din nou, dupa cumparari succesive, cu un profit net de 7%.
Din analiza generala a evolutiei cotatiilor din ultimii ani, graficul deduce ca suportul se afla in zona 2,00 lei, in timp ce rezistenta este la 2,50 lei. Vineri, rezistenta a fost sparta. Ramane de vazut daca vom avea confirmarea acestei miscari, moment in care probabil voi incerca din nou sa intru la cumparare pe TLV.
Care este explicatia pentru care statistica are dreptate?
Diferenta dintre analiza financiara si cea de tranzactionare este simpla: prima este legata de matematica, cea de-a doua – de psihologia maselor. Avand in vedere ca la Bursa de Valori Bucuresti tranzactioneaza indivizi si nu masini, componenta psihologica este foarte importanta. Oamenii privesc – intr-o buna masura subiectiv – pretul curent ca fiind prea mic sau prea mare. Aprecierea se face in raport cu evolutia pe termen lung a cotatiilor companiei respective. Pretul poate creste cu greu peste un maxim multianual – si este nevoie de stiri ultrapozitive pentru ca acest lucru sa se intample (sau o decizie de cumparare masiva din partea unui fond de investitii) -, la fel cum un suport testat de mai multe ori si care in conditii normale de piata rezista, poate fi luat de multi in considerare ca si moment de intrare la cumparare. Astfel, piata poate vinde sau cumpara pe volume mari fara sa existe evenimente importante care sa genereze decizia respectiva.