Deci, facem oare progrese importante în drumul nostru spre rai și ce se întâmplă? Dispar oare intermediarii financiari? S-ar putea crede astfel, urmărind forțele care modelează mediul financiar actual: de-reglementarea și liberalizarea, comunicarea, internaționalizarea. Dar ce se întâmplă de fapt în lumea reală? Asistăm de fapt la dispariția instituțiilor financiare? Sunt oare intermediarii pe cale de a dispărea de pe planeta Pământ?
Dimpotrivă, importanța lor economică este mai mare decât oricând și pare a fi în creștere. Acesta lucru s-a întâmplat și în timpul anilor 1990, atunci când piețele au devenit aproape complet liberalizate și atunci când comunicarea pe o scară globală a făcut un progres real și aproape complet. Chiar și pe piețele dezvoltate, intermediarii financiari tind să joace un rol important și substanţial în economia actuală.
În anii 1960, Raymond Goldsmith (1969) a oferit câteva date privind structura financiară și dezvoltarea economică. El a descoperit că, în cursul dezvoltării economice, sistemul financiar al unei țări crește mai rapid decât bunăstarea națională. Se pare că principalul factor determinant al dimensiunii relative a sistemului financiar al unei țări este separarea funcțiilor de economii și investiții între diferite (grupuri de) unități economice. Această observație pare extrem de modernă.
De la începutul anilor 1990, a existat o recunoaștere tot mai mare pentru impactul pozitiv al intermedierii financiare asupra economiei. Atât studiile teoretice cât și cele pragmatice au constatat că, un sistem financiar bine dezvoltat este benefic pentru economie în ansamblu. Practic argumentul din spatele acestei idei este că alocarea eficientă a capitalului într-o economie favorizează creșterea economică.
Intermedierea financiară poate afecta creșterea economică acționând asupra ratei de economisire, asupra sectorului de economisire, canalizat spre investiții sau asupra productivității social marginale ale investiției. În general, dezvoltarea financiară va fi pozitivă pentru creșterea economică. Dar unele îmbunătățiri în partajarea riscurilor și pe piața creditelor pentru gospodării ar putea reduce rata de economisire și, prin urmare, rata de creștere (Pagano, 1993).
Există opinii diferite cu privire la modul în care structura financiară afectează creșterea economică:
- Sistemele bazate pe bănci – în special în stadii incipiente de dezvoltare economică – stimulează creșterea economică într-o măsură mai mare decât sistemele bazate pe piață.
- Punctul de vedere al sistemelor bazate pe piață subliniază faptul că piețele oferă servicii financiare esențiale care stimulează inovarea și creșterea pe termen lung.
- Punctul de vedere al serviciilor financiare subliniază rolul băncilor și al piețelor în cercetarea firmelor, exercitarea unui control corporativ, crearea de dispozitive de management al riscului, și mobilizarea economiilor societății pentru cele mai productive eforturi în tandem. Ca atare, se referă la bănci și piețe ca la nişte interlocutori, mai degrabă decât înlocuitori şi se axează pe calitatea serviciilor financiare produse de întregul sistem financiar.
- Punctul de vedere legal respinge validitatea analitică a dezbaterii structurii financiare. Acesta susține că sistemul juridic modelează calitatea serviciilor financiare. De asemenea, subliniază faptul că componenta pentru dezvoltare financiară, explicată prin sistemul legal, influențează în mod critic creşterea pe termen lung. Factorii politici de asemenea au fost introduşi, în scopul de a explica relația dintre dezvoltarea economică și cea financiară.
Actualele teorii ale intermedierii financiare arată şi explică un comportament variat al intermediarilor de pe piaţă în relaţia lor cu deponenţii şi investitorii/antreprenorii. Dar, ea nu oferă, sau încă nu oferă, un răspuns satisfăcător la întrebarea de ce există aceste instituții financiare în viața reală, ce le menţine în viață și care este contribuția lor esențială la bunăstarea economică la nivel (inter)național.
Lucrarea: The theory of financial intermediation: an essay on what it does (not) explain
Autori: Bert Scholtens şi Dick van Wensveen
Traducere şi adaptare: Tatiana Comerzan
