Exista o vorba romaneasca: adevaratul temperament iese la iveala atunci cand esti la volan. Am petrecut o mare parte din cei 9 ani de cand am permis auto conducand zi-lumina in traficul din Capitala. 7 dintre ei mi i-am petrecut livrand produse pentru clienti. Asta inseamna stres si presiune. Si mai inseamna ca trebuie sa fii capabil sa ajungi dintr-o parte in alta a orasului in cel mai scurt timp cu putinta. In toti acesti ani mi-am dezvoltat o serie de skill-uri pe care soferul obisnuit nu le are: reactie la secunda, luarea unei decizii intr-o clipa, nervi tari si abilitatea de a ma strecura in trafic in situatii punctuale.
Zilele trecute, “navigand” prin aglomeratia din Bucuresti, am realizat ca sofatul poate spune mai mult despre mine decat as putea crede. Mi-am dat seama ca felul in care ma comport la volan este foarte apropiat de modul in care abordez tranzactiile pe care le fac la Bursa. La fel, schimbarile pe care acest comportament al meu le-a avut de-a lungul ultimilor ani, s-au reflectat fidel in metoda de trading.
Ce fel de sofer sunt eu
De multe ori glumesc si le spun celorlalti ca, in cel mai rau caz, ma voi putea face oricand taximetrist. De multe ori merg pe stradutele din spatele blocurilor pentru a evita aglomeratia din bulevarde, schimb benzile in trafic oricand consider necesar (dar nu inainte de a ma asigura!), trag la maxim de limita legala de viteza (stiti celebrul 50 km/h, care in cazul radarelor are marja de pana la 59 km/h). Desi conduc destul de sportiv, nu imi asum niciodata riscuri inutile. Dovada este si faptul ca, in toata “cariera” mea de sofer am avut doar doua accidente usoare produse din vina mea, ultimul dintre ele in anul 2007.
Identic, comportamentul meu la Bursa include incercari de a gasi corelatii intre evenimente si evolutia pietei sau paternuri in analizele tehnice. Au fost destule momentele in care am vandut atunci in care evolutia unui emitent a intrat in range sau si-a schimbat trendul ascendent, cam la fel de multe ca cele in care am intrat la cumparare sesizand o oportunitate de raliu. La fel ca si in trafic, nu imi asum niciodata riscuri inutile dar, de multe ori sufar de palpitatii incercand sa vand la cel mai bun pret posibil.
Ce s-a schimbat in ultimul timp
Acest tip de sofat, la fel ca si modul de tranzactionare, m-au facut de multe ori sa ma catar – la figurat – pe pereti. Imi place adrenalina, dar prea multa imi dauneaza. Cu timpul am ajuns la o concluzie interesanta: uneori nu este necesar sa schimbi tot timpul banda – este foarte posibil ca, in ansablu, sa ajungi mai repede la destinatie stand pe una singura. In acelasi mod, am descoperit ca, pe o piata bullish, obtii randamente mai bune daca nu fugi de pe un titlu in momentul in care acesta sufera o corectie. Sunt momente minore, iar pe termen lung vei incasa o parte mult mai importanta din profit. La fel ca in trafic, si la Bursa este mult mai important sa iti tii nervii in frau. Slabiciunea va face, cu certitudine, diferenta intre profit si pierdere. La fel cum este mai important sa conduci corect decat sa te feresti de politisti, asa este mai important sa investesti urmand principii sanatoase decat sa incerci sa anticipezi cand se pregateste piata sa iti traga presul de sub picioare. Este dificil, in special din punct de vedere emotional, sa urmaresti profituri de 3-5% pe termen scurt, iar probabilitatea de a iesi in pierdere sau de a obtine doar o fractiune din profitul total este ridicata.
In concluzie, in trafic sunt un sofer stapan pe sine, destul de bine orientat, care nu isi asuma riscuri inutile, incearca sa mearga corect si care nu se lasa condus de trafic. Idem, la Bursa sunt un investitor echilibrat, care incearca sa inteleaga piata in fiecare zi. Nu cumpar si nu vand niciodata “la plezneala”, incerc sa gasesc motive juste pentru achizitii sau rebalansari in portofoliu si nu accept sa merg “cu turma”.
Tu ce fel de sofer esti?
Sursa: BVBescu.ro