Banca Naţională a Moldovei a publicat la 5 noiembrie 2015, Raportul asupra inflaţiei nr.4, noiembrie 2015 în timpul Conferinţei de presă cu tema „Raportul asupra inflației” susţinută de Dorin Drăguţanu.
Din sumarul raportului se poate de evidenţiat următoarele:
Evoluția inflației
În trimestrul III, 2015 rata anuală a inflaţiei a constituit 11.1 la sută, fiind cu 3.1 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În luna septembrie 2015 inflația a accelerat până la valoarea de 12.6 la sută și a fost pentru a șaptea lună consecutiv peste limita superioară a intervalului ţintei inflaţiei stipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Accelerarea pronunțată a acesteia a fost determinată, în cea mai mare parte, de majorarea prețurilor reglementate până la 13.6 la sută în luna septembrie, ca urmare a aprobării noilor tarife la energia electrică și gazul din rețea, dar și de creșterea în continuare a prețurilor la medicamente, în contextul deprecierii monedei naționale. Totodată, similar perioadelor precedente, evoluţia ascendentă a ratei anuale a IPC a fost generată și de creșterea presiunilor din partea prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază care au accelerat în luna septembrie până la 12.6 și 13.6 la sută, respectiv, ca rezultat al deprecierii monedei naționale la sfârșitul anului precedent și pe parcursul anului curent. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili a fost ușor inferioară celei din trimestrul II, 2015. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III, 2015 a fost cu 0.3 puncte procentuale superioară valorii anticipate în cadrul proiecţiei acesteia din Raportul asupra inflaţiei nr. 3, 2015.
Mediul extern
Economia mondială parcurge o perioadă complexă, mulţi indicatori reflectând cele mai precare performanţe după 2009 încoace. Economiile avansate se menţin relativ stabile, însă economiile emergente majore, precum China, Brazilia şi Federaţia Rusă au avut performanţe nesatisfăcătoare. În perioada de referință, fluctuațiile indicilor de la bursa chineză au bulversat pieţele financiare, iar economiile Braziliei şi Federaţiei Ruse sunt în recesiune. Pe fundalul cererii reduse la nivel mondial, preţurile internaţionale la materiile prime au continuat să se diminueze, iar preţurile la petrol au prezentat o volatilitate exacerbată din cauza nesustenabilităţii factorilor pozitivi şi a persistenţei celor negativi. Contrabalansarea de pe pieţele valutare a continuat, în condiţiile în care Sistemul Rezervelor Federale și-a menţinut comportamentul precaut şi nu a majorat ratele dobânzilor, presiunile deflaţioniste în zona euro persistă, iar monedele țărilor exportatoare de petrol au reprodus evoluţia preţurilor la petrol.
Evoluții ale activitații economice
În trimestrul II, 2015 PIB a înregistrat o creștere de 2.5 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, dinamica activităţii economice fiind inferioară de la începutul anului curent. Dinamica pozitivă a PIB a fost favorizată, în mare măsură, de deprecierea monedei naționale care a avut, pe de o parte, un efect stimulativ important asupra exporturilor produselor autohtone, iar pe de altă parte, a contribuit la scăderea importurilor. Astfel, în trimestrul II, 2015 volumul exportului de bunuri și servicii a fost cu 4.1 la sută superior celui din perioada similară a anului precedent. În același timp, importurile au înregistrat o contractare de 4.4 la sută. Cererea din partea populației în trimestrul II, 2015 a fost una mediocră, consumul gospodăriilor populației majorându-se doar cu 0.2 la sută în termeni reali. Dinamica investițiilor a determinat o contribuție negativă considerabilă în trimestrul II, 2015. Formarea brută de capital fix s-a diminuat cu 1.5 la sută, în timp ce aportul negativ din partea componentei variația stocurilor a fost și mai accentuat. Pe categorii de resurse, temperarea activității economice din trimestrul II, 2015 a fost determinată de scăderea contribuției pozitive a componentei “Intermedieri financiare și asigurări” observate la începutul anului curent, dar și a contribuției din partea industriei și comerțului. Totuși, similar perioadelor precedente, industria a generat în continuare o contribuție semnificativă la dinamica activității economice. În acest sens, în perioada de referință, industria extractivă și prelucrătoare a fost cu 4.4 la sută superioară celei din trimestrul II, 2014. Celelalte ramuri ale economiei au înregistrat evoluții pozitive, dar impactul acestora asupra dinamicii PIB a fost unul mai modest. În trimestrul II, 2015 piața muncii a demonstrat o ușoară deteriorare comparativ cu situația din trimestrul II, 2014, dar o ameliorare comparativ cu cea de la începutul anului curent.
Promovarea politicii monetare
În trimestrul III au avut loc trei şedinţe ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu au fost emise două decizii de majorare a ratei de bază cu câte 2.0 puncte procentuale, de la nivelul de 15.5 la sută, până la 19.5 la sută, ulterior a fost emisă o decizie de menţinere a ratei de bază la nivelul de 19.5 la sută (şedinţa din 26 august 2015). Deciziile de majorare a ratei de bază vor produce treptat efecte economice pe parcursul următoarelor 2-3 trimestre, având ca scop ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi menţinerea ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5.0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Totodată, în scopul sterilizării excesului de lichiditate format pe parcursul ultimilor luni şi ameliorării mecanismului de transmisie a deciziilor de politică monetară, la şedinţele Consiliului de administraţie din 30 iulie şi 26 august au fost adoptate hotărârile privind majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă de la 26.0 la sută la 32.0 la sută şi de la 32.0 la 35.0 la sută din baza de calcul, respectiv.
Pe parcursul anului 2015 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creştere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul III, 2015, dinamica agregatelor monetare a fost una negativă, valorile înregistrate fiind mult sub nivelul creşterilor din anii precedenţi, media trimestrială în termeni anuali constituind minus 11.5 la sută pentru M2 (cu 0.2 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul II, 2015) şi 1.1 la sută pentru M3 (cu 1.7 puncte procentuale mai puţin faţă de creşterea din trimestrul precedent).
În perioada de referință, rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în moneda naţională a crescut cu 0.48 puncte procentuale, iar rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în valută străină s-a diminuat cu 0.08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, înregistrând valori la nivelul de 12.42 la sută în moneda naţională şi 6.90 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 11.84 la sută, în creștere cu 1.74 puncte procentuale față de trimestrul precedent, în timp ce rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină a constituit în medie 2.56 la sută, în scădere cu 0.53 puncte procentuale faţă de trimestrul II, 2015.
Prognoza inflației pe termen mediu
Conform proiecţiei curente, deviaţia PIB va rămâne negativă pe întregul interval de prognoză. Aceasta va fluctua în palierul negativ, semnificativ sub nivelul său potențial. Plasarea activității economice sub nivelul potențial va determina, pe termen mediu, presiuni dezinflaționiste sporite din partea cererii interne.
Ritmul anual de creștere a IPC, conform proiecţiei curente, va înregistra nivelul de 9.7 la sută pentru anul 2015 și de 11.9 la sută în anul viitor. Comparativ cu valorile înregistrate în cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 3, 2015, valorile medii anuale proiectate sunt superioare cu 0.4 puncte procentuale pentru 2015 și cu 0.3 puncte procentuale pentru 2016, aceeaşi tendinţă se va menține şi în primele două trimestre ale anului 2017. Reconfigurarea proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este cauzată, în mare parte, de dinamicele uşor mai înalte ale inflaţiei de bază, preţurilor la produsele alimentare şi ale preţurilor la combustibili, aceste efecte fiind echilibrate de contribuţia inferioară din anul curent şi din 2016 din partea preţurilor reglementate.