Împrumuturile interne și fiscul – colacul de salvare pentru bugetul țării

394 0

Pentru anul 2018 Guvernul a planificat în Bugetul Public Național 8,3 miliarde lei din împrumuturi și granturi. Inițial se preconiza doar contractarea împrumuturilor externe în volum de 5,6 miliarde lei, iar împrumuturile interne chiar se estima o reducere cu 0,1 miliarde lei, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În luna mai experții IDIS Viitorul au arătat că de fapt, la capitolul granturi ca și-n anii precedenți există riscuri majore de a nu le primi. Prognoza noastră pentru 2018 era că din granturi se va reuși acumulare maxim a 900 milioane lei, sau cu 1,9 miliarde lei mai puțin decât sa planificat.

Aceleași rezerve aveam și la contractarea de împrumuturi externe, deoarece experiența anilor 2017-2017 au arătat că și volume mult mai mici de împrumuturi guvernul reușea să le execute la maxim 60-70% din estimări.

În luna iulie guvernul a rectificat în scădere acumulările din granturi și împrumuturi reducându-le cu 0,9 miliarde lei, până la nivelul de 7,4 miliarde lei. Totodată, guvernul a regândit politica împrumuturilor pentru necesitățile bugetare, astfel a redus cu 2 miliarde lei împrumuturile externe, și a majorat cu 1,9 miliarde lei intenția de a se împrumuta pe intern.

Însă la finele lunii august din granturi și împrumuturi guvernul a reușit să acumuleze doar 830 milioane lei, cea ce reprezintă doar 10% din planificările inițiale.

În această perioadă pe extern guvernul a reușit să împrumute doar sumele necesare pentru întoarcerea datoriilor externe din anii precedenți. Astfel au fost contractate 1,6 miliarde lei împrumuturi, din care 1,5 miliarde au fost achitate pentru împrumuturile din anii precedenți. Drept rezultat împrumuturile nete pentru primele 8 luni ale anului au constituit doar 107 milioane lei sau mai puțin de 2% din suma inițial planificată.

Din acest motiv s-a accelerat procesul de contractare a împrumuturile pe piața internă. Trebuie să menționăm, conjunctura internă este una extrem de favorabilă. Astfel băncile în prezent au un surplus de lichidități de 15 miliarde lei, bani pe care BNM le ține pe conturile sale sub formă de rezerve obligatorii și achită o dobândă de 3,5% anual cea ce va însemna peste 500 milioane lei dobândă în acest an. Din acest punct de vedere mai bine aceste surse financiare care stau ”moarte” la BNM să fie utilizate de guvern.

În opinia noastră în acest an în cea mai favorabilă conjunctură guvernul va reuși să acumuleze din granturi și împrumuturi maxim 3,2 miliarde lei, cea ce creează o gaură bugetară față de planificările inițiale de 5 miliarde lei.

Cum urmează de a fi acoperită această gaură?

  1. Din veniturile fiscale suplimentar acumulate. În 2017 motorul creșterii veniturilor fiscale a fost Serviciul Vamal, care prin proceduri administrative a permis creșterea veniturilor bugetare. În acest an locomotiva creșterii veniturilor fiscale revine Inspectoratului Fiscal. Chiar dacă facilitățile oferite de guvernare la impozitul pe venit a persoanelor fizice și asigurările sociale, vor aduce pierderi financiare în Bugetul Public național, totuși în acest an veniturile fiscale vor fi cu cel puțin 3 miliarde lei mai mari, decât a fost planificat inițial.
  2. Împrumutul suplimentar pe piața internă. În opinia noastră în conjunctura actuală, guvernul fără careva riscuri, poate majora împrumuturile de pe piața internă cu încă 1,2 miliarde lei, până la nivelul de 3 miliarde lei.
  3. Optimizarea cheltuielilor. Din gaura de 5 miliarde lei care s-a format datorită lipsei de finanțare externă, guvernul destul de ușor poate acoperi 4,2 miliarde din veniturile fiscale și împrumuturi suplimentare de pe piața internă. Gaura de 800 milioane cel mai oportun ar trebui să fie acoperită prin reducerea cheltuielilor curente și de personal.

Conjunctura internă favorabilă, permite guvernului să rezolve problema bugetară din 2018 în condițiile unei izolări externe. Însă această politică cu certitudine este una pe termen scurt și ar fi iresponsabil să mizăm pe ea.

Autoritățile statului trebuie să depună toate eforturile pentru a debloca finanțarea externă în special din granturi.

Moldova al 4-lea an la rând obține suport financiar extern sub formă de granturi mult mai puțin decât își planifică, însă ratările de oportunități sunt și mai mari. Astfel, dacă Moldova menținea nivelul de 3,6% din PIB venituri din granturi realizat în 2014, atunci în ultimii 4 ani Moldova trebuia să beneficieze de 20 miliarde lei suport financiar extern de la partenerii noștri sub formă de granturi. În realitate suportul pentru acești ani va fi de maxim 5,2 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări de circa 15 miliarde lei.


Sursa: viitorul.org

In this article


Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.