Iulia Iabanji și-a lăsat amprenta de profesionist în orice domeniu în care a activat. I-ar ajunge energie și pentru 56 de ore dacă ziua ar fi atât de lungă, iar faptul că mereu a fost activă a determinat-o să se dezvolte și să se afirme ca lider pentru multe echipe alături de care a lucrat de-a lungul timpului. Iulia Iabanji a contribuit la punerea bazelor Organizaţiei pentru Dezvoltare Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în 2007, iar timp de opt ani a cunoscut sute de povești de succes ale micilor antreprenori care au reușit să exceleze datorită programelor organizației, scrie diez.md.
„Oamenii, de cele mai multe ori, au nevoie mai mult de încurajare decât de bani”, este de părere Iulia, care crede că în dezvoltarea unei afaceri este mai important să ai cunoștințe și abilități de antreprenor, creativitate și o viziune strategică de lungă durată, și apoi mijloacele financiare. De asemenea, trebuie să-ți placă ceea ce faci, ne spune Iulia, să-ți pese și de reușite, și de nereușite. Sunt lucruri pe care le-a învățat din experiențele proprii, dar și cunoscând tineri care au pășit pragul ODIMM în căutare de sprijin în afacerea lor.
Oportunitățile Iuliei au apărut din activitățile numeroase în care s-a implicat începând cu anii de școală, când i se părea prea plictisitor doar să învețe, de aceea era membră a multor grupuri pentru tineri ce organizau diverse activități culturale. După ce-și termina studiile economice, mergea să activeze în Găgăuzia, în domeniul comerțului. Foarte puțin timp a lucrat ca simplu economist și a început să-și diversifice activitățile care treptat contribuiau la cariera de succes cu care azi se poate mândri.
„A fost o perioadă grea, dar foarte interesantă”, își amintește Iulia. Pentru că nu se foloseau calculatoarele indispensabile azi, toate tabelele cu analize economice se scriau de mână și doar rapoartele generale – la mașina de scris, care nu era mai ușor de mânuit. Astfel, cu o socotelniță și mult entuziasm de a învăța, Iulia a încercat să-și lase amprenta de profesionist mai ales în perioada când în organizația pentru care activa au început reformele. Tot în acea perioadă a fost numită șef-adjunct al organizației, urmând să se implice și mai mult în implementarea reformelor.
„Îmi pare rău de conducătorii care se avântă în domenii pe care nu le cunosc”
La cei peste 22 de ani pe care îi avea atunci, i s-au propus și funcții mai mari, pentru care însă nu se simțea pregătită, spune ea. „Chiar dacă am fost lăudată, nu am lăsat să-mi crească urechile, pentru că mai bine decât mine nimeni nu putea ști care era nivelul meu de dezvoltare profesională. Am fost mereu conștientă de ce știu și câte mai am de învățat. Îmi pare rău de conducătorii care se avântă în domenii pe care nu le cunosc. Este rușinos să te așezi într-un fotoliu de conducător și să aștepți personalul să te învețe.”
Activitatea la Căușeni
Odată ce Moldova devenea un stat independent, Iulia a hotărât să vină mai aproape de părinți, întorcându-se la Căușeni și dorindu-și ca și copiii ei să vorbească româna. Și-a dedicat, un timp, atenția copiilor, iar atunci când fiul său învăța alfabetul latin în clasa I, Iulia învăța împreună cu el, întrucât până atunci făcuse studiile în limba rusă.
La Căușeni a contribuit la înființarea Agenției pentru Privatizare, participând în acest sens la toate procesele de privatizare inițiate în raion. Și pentru că, spune ea, are nevoie mereu de instrumente noi, fețe noi, pentru a genera o activitate progresivă, urma apoi activitatea la Consiliul Raional, unde iarăși se implica activ în realizarea de reforme. În paralel cu responsabilitățile de serviciu și cele de familie, începea să studieze Relații Internaționale. În același timp la Consiliu, iniția diverse activități, concursuri pentru cei mai buni antreprenori, pentru a-i motiva în activitatea lor, a creat Clubul oamenilor de afaceri, unde făceau analize, consultau economiști, participau în proiecte internaționale cu primarii din raion.
„După opt ani de activitate la ODIMM, mergem cu capul sus”
Și asta pentru că: „Am făcut tot ce a fost posibil de fiecare dată și mai avem încă multe planuri de realizat”, este convinsă dânsa, „iar pentru asta, urmărim practica internațională, ale țărilor avansate din punct de vedere economic”.
Iulia Iabanji are în jurul ei o echipă tânără, flexibilă, deschisă și dezvoltată multilateral. „Atunci când vine la noi un antreprenor, el are o gamă de probleme. Noi încercăm să-l consultăm, începând de la înregistrarea unei companii și până la accesarea unui credit la bancă. Încercăm să-i învățăm pe tineri cum să facă un business plan, cum să administreze un credit. De asta este foarte important să fim la curent cu tot ce se întâmplă în economie, pe piața financiară și în societate.”
„În toate situațiile suntem optimiști”, ne zice Iulia. „Eu nu sunt adepta pesimismului. Dacă ne stabilim un etalon prea ridicat sau suntem prea convinși de un anumit rezultat și nu ajungem să realizăm ce ne-am propus, oricum suntem mulțumiți. Îmi pare rău pentru persoanele care cad în depresie, pentru că orice problemă, oricât ar fi de complicată, are o soluție care trebuie discutată la rece.”
Programele implementate până acum de ODIMM au fost bine receptate de societate
Își amintește cu drag de primii ani de activitate la ODIMM și de programele de început. Programul de abilitare economică a tinerilor lansat în 2009, o inițiativă a Ministerului Economiei de a elabora o schemă de ajutor pentru tinerii care vor să dea startul unui business în responsabilitate ODIMM, a fost o mare provocare, de care depindea un aspect social, întrucât procentajul de plecări ale tinerilor peste hotare era mare în acea perioadă. În acest sens, trebuia întreprins ceva pentru a stopa această tendință.
Astfel, peste 1 400 de tineri au accesat credite prin intermediul acestui program, iar alte câteva mii au beneficiat de traininguri de 10 zile, care și-au demonstrat eficiența.
Un alt program, „Pare 1+1”, de atragere a remitențelor în economie, a fost inițiat în urma participării în cadrul unui schimb de experiență în Mexic, unde o echipă din Republica Moldova s-a familiarizat cu scheme asemănătoare din care s-au inspirat. „Ne-am gândit să-i ajutăm pe oamenii care sunt plecați de ani de zile, care și-ar dori să se întoarcă acasă, dar care nu au o viziune cu ce ar putea să se ocupe aici.”
„La început a fost greu să convingem oamenii să se implice și să investească. Noi ne gândeam cum să nu împovărăm mai mult persoanele care au venit acasă din capul locului cu îndoieli. Astfel, i-am primit ca într-o familie, am discutat, i-am ajutat să treacă barierele, le-am trezit încrederea că și la noi în țară se poate de realizat ceva. Ca rezultat, avem peste 540 de afaceri lansate de migranți, afaceri pe care le considerăm de succes.”
În același timp, Iulia a fost mereu preocupată de situația în care se află femeile la noi în țară, inițiind și dezvoltând timp de cinci ani asociația raională „Femeia în ajutorul femeii”, în cadrul căreia organizau discuții cu femeile pentru a le înțelege problemele și preocupările. „Astfel, am înțeles că femeile în societatea noastră sunt marginalizate, în special în regiuni.”
„În 2013 am lansat o inițiativă, care urmărește consolidarea potențialului feminin în Republica Moldova. În 2014, am dat startul unor serii de evenimente cu implicarea femeilor, la nivel de țară. Anul curent am pornit prin regiuni, la fiecare întâlnire având peste 100 de femei participante.”
În rezultat, am dezvoltat un plan de acțiuni dedicat femeilor. Astfel, a fost creată Platforma Națională a Femeilor din Moldova, care acum este în dezvoltare, ne povestește Iulia. „Vrem să ajungem în fiecare sat, raion pentru a încuraja femeile să ia parte activă în viața social-economică a localității în care locuiește și, de ce nu, la nivel de țară. În acest sens, cred că e necesar să echilibrăm participarea femeilor în toate domeniile de activitate.”
∗∗∗
Acest material este publicat în cadrul Programului ONU „Femeile în politică”, implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundația Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, finanțat de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Programului.
