Interdependențele și impactul comerțului, energiei, migrației și securității asupra statelor din Parteneriatul Estic

282 0

La 28 mai, IDIS Viitorul a găzduit Conferința internațională ”Interdependențele Parteneriatului Estic: Impactul comerțului, energiei, migrației și securității asupra bunăstării statelor PaE”. Conferința a fost onorată de mai mulți cercetători din Polonia, Lituania, Ucraina, Franța și Republica Moldova, reprezentând o serie de universități, centre de cercetare și think tankuri implicate în proiectul EU STRAT „Țările UE și țările partenere – o analiză și o evaluare strategică” , finanțat de către Uniunea Europeană, Programul Horizon 2020 (Grant N.693382).

Conferința a fost inaugurată în prezența Danielei Morari, Secretar de Stat al MAEIE și Fabien Schaeffer, Ofițer de Programe Educație, Cultură, Cercetare, Tineret, Ocuparea Forței de Muncă, Migrație și Consolidarea Încrederii al Delegației UE în RM. Ambii au remarcat angajamentul RM în cadrul PaE și rezultatele atinse în implementarea Acordului de Asociere. Reformele sunt cruciale pentru Republica Moldova în atingerea indicatorilor de performanță și apropierea de UE. Fabien Schaeffer a menționat că interdependențele țărilor din PaE sunt influențate de opțiunea Est – Vest”.



De asemenea, studiile EU-STRAT atestă utilizarea unui spectru larg de conexiuni critice și politici ca instrumente de presiune din partea Federației Ruse asupra opțiunilor de politică suverană a statelor din Parteneriatul Estic. Tacticile folosite de Federația Rusia contrastează cu abordarea UE, care caută să asiste partenerii prin politici de condiționalități sectoriale. Experții EU-Strat au notat că de cele mai multe ori presiunile Rusiei au condus la efecte opuse, în particular dacă vorbim de sectorul energetic și migrație.

În cadrul primului panel, participanții au discutat vulnerabilitățile statelor PaE pe sectorul energiei și comerțului, prin cartografierea tabloului. Experții au explicat particilaritățile și similitudinile existente în țările PaE. Astfel, Moldova este mai vulnerabilă în materie de energie și securitate decât Ucraina.

Principalele carențe ale Republicii Moldova atestate de experții de la masa rotundă au fost: absența unor soluții alternative de interconexiune, necesitatea unei instituții independente de reglementare, management defectuos, soluționarea problemei datoriilor pentru gaz, mecanismele de clientelism și rente în sectorul energetic, înțelegeri de cartel și informarea cetățenilor despre problemele existente din sectorul energetic. Prin contrast, interdependența comercială a avansat semnificativ în ultimii ani, astfel încât presiunile Rusiei în 2006 și 2014 nu au condus la rezultatul așteptat.

În absența unor politici alternative, presiunile rusești au impact asupra Republicii Moldova. Un exemplu este suspendarea implementării Pachetului Energetic III, care vizează liberaliza piații energetice. În acest context Chișinăul devene victima furnizorului monopolist de gaze naturale, dar și o victimă a aranjamentelor netransparente pe sectorul achizițiilor de electricitate (Kuciurgan).

Moderatorul I Panel, Igor Munteanu, Directorul IDIS, a menționat că, ”Moscova exploatează din plin presiunile politice și economice (migrația, oligopolurile pe care le controlează în comerț și energie pentru a-și securiza pârghiile sale tradiționale de influență în statele din regiune”. În opinia altor experți, amenințările , legate de deportarea migranților moldoveni în 2013-2015 nu au dat rezultate pentru că RM avea alternative de politici cu UE ( Acordul de liberalizare a regimului de vize).

”Republica Moldova este strict dependentă de resursele energetice ale Federației Ruse fără să se ateste vreo schimbare în ultimele două decenii. Referitor la migrație, politicienii din Federația Rusă folosesc fenomenul împotriva susținătorilor parcursului european. Avem exemplul președintelui Igor Dodon când Moscova a amnistiat migranții moldoveni cu încălcări pentru a spori popularitatea candidatului prorus, Dodon”, a explicat Laure Delcour, Cercetător, Foundation maison des sciences de l’homme (FMSH).

Mai mulți experți din Republica Moldova (Ion Muntean, Sergiu Tofilat, Veaceslav Ioniță) au prezentat factorul interdependențelor sub aspectul agențiilor de reglementare (ANRE, Consiliul Concurenței) și accesul la piață al actorilor alternativi. În special s-a discutat rolul elitelor de a perpetua anumite vulnerabilități ca urmare a evaluărilor cost-beneficiu, adeseori mult diferite de cea ce servește interesului public. Sergiu Tofilat, președintele comunității ”Watch Dog” a vorbit despre vulnerabilitățile sectorului energetic al Republicii Moldova, dar și despre modul în care autoritățile Republicii Moldova au beneficii din situația existentă.

El a menționat și despre datoria la gaz a Republicii Moldova ca principalul instrument de promovarea a politicii externe a Federației Ruse în raport cu țara noastră. La capitolul soluții au fost menționate necesitatea diversificării surselor de aprovizionare cu gaze și energie, dar și crearea unei piețe energetice competitive și consolidarea independenței ANRE.




Economistul Veaceslav Ioniță a spus că în urma semnării Acordului de Asociere, economia națională a avut doar de câștigat. Mărfurile exportate de RM au devenit un bun căutat pe piața comunitară a UE, exporturile fiind amplificate de presiunile Rusiei. Comerțul s-a intensificat și a avut loc intrarea pe piață a unor companii care au creat noi locuri de muncă. Statistica ne arată că în ultimii 5 ani, locurile de muncă în RM sunt create de companii străine”, a mai spus Veaceslav Ioniță.

Ildar Gazizulin (UIPP) a prezentat cazul Ucrainei, iar Klaudijus Maniokas (ESTEP) al Lituaniei, subliniind că percepția elitelor naționale crează sprijin pentru alternative ori pot bloca investigarea rolului unor rețele de clientelă. Rețelele fac rău statelor lor și servesc intereselor unor actori străini. Tot ei s-au referit la exemple pozitive de reducere a presiunilor externe prin crearea de alternative, subliniind impactul energiei asupra securității statului.

Participanții au atestat existența unor mecanisme care pot reduce ori anula vulnerabilitatea statelor PaE față de politicile Rusiei în vecinătatea imediată. Anumite transformări sunt amplificate de rezultatele intervenției militare a Federației Ruse în Ucraina și anexarea Crimeii. Acest lucru crează interacțiuni formale între Ucraina și RM, RM și România, care includ un control mai sever asupra segmentelui transnistrean de frontieră moldo-ucraineană.

Totuși, unele din piesele de presiune rămân extrem de puternice în relația RM cu Rusia, și se referă la multiplele politici de sprijin și promovare pe care Moscova le are în raport cu enclava separatistă. Experții au demonstrat tehnicile de creare artificială a datoriilor de către Moldova-gaz și au discutat politici pe care RM ar trebui să le urmeze pentru a slăbi impactul acestor vulnerabilități asupra RM și politicilor sale.

Panelul II s-a axat pe domeniul migrației și securității în care experții naționali și internaționali (Valeriu Sainsus, Munteanu Igor, Marta Jaroszewicz, Laure Delcour) au reflectat asupra faptului cum aranjamentele regionale afectează migrația. Experții au efectuat o cartografiere a migrației (tările de destinație, vîrta și profilul pesoanelor), dar au reflectat și care sunt principalele cauze, efecte, impactul migrației asupra țărilor PaE. Despre cazul Poloniei în domeniul migrației dar și despre vulnerabilitățile Belarusului a vorbit Doamna Marta Jaroszewicz, cercetător la Centre for Eastern Studies (OSW).

Dna Natalia Albu a vorbit despe: „Geopolitica democratizării” și „puterea sa transformatoare”, UE – trecerea de la politică la politici de securitate, Conceptualizarea securității prin prisma a două modele hegemonice (UE și Federația Rusă”. Participanții au menționat că actorii externi folosesc rețele clientelare și inerții guvernamentale pentru a pune la îndemâna unor actori loiali teme senzitive față de tipul de integrare dorit (UE vs UEA).

Relația UE – RM are nevoie de un nou impuls, dar îl va primi doar atunci când autoritățile naționale vor demonstra progrese certe și imposibil de negat la implementarea reformelor. Nu există state deplin independente sau total dependente.Astfel, trebuie să admitem că interdependența este o măsură acceptată de integrare și interacțiune permanentă, ceea ce face ca autoritățile unui stat și mediul său activ de cercetare să caute alternative și să dizolve barierele care stau în calea interesului public, aceasta fiind și una din ultimele concluzii ale conferinței ”Interdependențe: Impactul energiei, comerțului, migrației și securității asupra statelor din Parteneriatul Estic”.

Evenimentul face parte din activitatea specifică a proiectului amplu de cercetare academică, „Țările UE și țările partenere – o analiză și o evaluare strategică (EU-STRAT)” finanțat în cadrul programului Orizont 2020 al UE pentru cercetare și inovare. Proiectul este implementat de către un grup de universități și think-tank-uri importante din UE, cu scopul de a analiza dinamica complexă a regiunii Parteneriatului estic, UE, politicile rusești și impactul actorilor interni și a strategiilor în modelarea priorităților regiunii.



In this article


Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.