Moldova, țara ajutoarelor de stat de milioane de euro

Moldova este fabrică de stimulente economice sub diverse instrumente, scheme, inclusiv ajutoare individuale acordate de atât de către autoritățile publice centrale cât şi de către autoritățile publice locale. Stimulentele economice, în special ajutoarele de stat vizează renunțările bugetare.

”În urma analizei cuantumurile ajutoarelor de stat pentru toate obiectivele, observăm ca ajutoarele de stat înregistrează tendințe substanțiale de creştere față de anul 2013, înregistrăm o creştere cu 8%, iar în 2015 o creştere de peste 18%. În acelaşi timp, fondurile alocate pentru susținerea întreprinderilor mici şi mijlocii scad în fiecare an de aproximativ 3 ori. O atare intervenție pe piață nu este una care soluționează eşecuri de piață, dar din contra creează o concurență neloială. Aceasta duce la scăderea în anul 2015 a numărului de ÎMM private cu aproximativ 400 unități dintre care 100 sunt cu capital mixt. În acelaşi timp numărul întreprinderilor publice municipale neeficiente creşte, chiar dacă numărul salariaților în cadrul acestor întreprinderi de asemenea scade”, constată consultantul IDIS Viitorul, Georgeta Mincu, care a prezentat, astăzi, studiul “Evaluarea stimulentelor economice pentru dezvoltarea IMM-urilor”.



Potrivit ultimelor date în anul 2015, stimulentele financiare pentru soluționarea eșecurilor de piață din surse bugetare au constituit 260 milioane de euro și de 330 milioane euro din surse externe. Iar în topul domeniilor cu cele mai mari ajutoare de stat sunt: servicii de interes economic și general (utilități și infrastructură) – 1 miliard de lei, serviciile financiare – 734 milioane de lei, cercetare și inovare – 285 milioane de lei. În timp ce pentru susținerea IMM-urilor și crearea locurilor de muncă ajutorul de stat în 2015 a constituit doar 35 milioane de lei.

”O schemă de stimulente ar trebui să fie deschisă pentru toate dimensiunile întreprinderilor și să acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale IMM-urilor. Sistemul de stimulente ar trebui să aibă criterii clare de atribuire și conceput astfel încât să fie cât mai ușor de utilizat, la costuri administrative scăzute atât pentru întreprinderile participante, cât și pentru furnizorii de stat”, potrivit studiului.

Georgeta Mincu susține că stimulentele trebuie să fie raportate la priorităţile sociale: demografie, calitatea vieţii, instruire, cultură, circulaţia persoanelor (turism, transport), protecţia mediului și alte obiective în strategia de dezvoltare a țării. Autoritățile publice trebuie să elaboreze mecanisme de evaluare a ajutorului de stat bazate pe trei piloni.




1) Elaborarea unui plan, inclusiv parlamentarii trebuie să introducă procese pentru a evalua în mod regulat rezultatele stimulentelor fiscale.

2) Măsurarea impactului. Evaluările trebuie să estimeze rezultatele stimulentelor atât pentru bugetul de stat, cât și pentru economie în general.

3) Informarea sau mediatizarea politicelor alese. Îmbunătățirea politicilor este mai mult probabilă atunci când schema este un proces formal, iar rezultatele evaluării sunt publice și supuse audierilor legislative.

În concluzie, autoarea studiului recomandă reducerea ponderii ajutorului de stat acordat sub formă de renunțări la venituri bugetare (scutiri, reduceri, amânări) și să fie majorate ajutoarelor acordate sub formă de cheltuieli bugetare (fonduri se susținere a antreprenorialului, investiții in tehnologii si echipamente moderne, garanții financiare și credite preferențiale).

Totodată, autoritățile trebuie să elimine acordarea ajutorului individual și să crească numărul de măsuri acordate prin scheme de ajutor de stat, transparente și deschise tuturor operatorilor economici care doresc să aplice.

Publicația a fost realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei.



In this article

Join the Conversation

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.